Grecia a depus o propunere oficială prin care solicită Uniunii Europene posibilitatea de a suspenda temporar dreptul de a solicita azil. Această măsură ar putea fi aplicată în scenariile în care se produce un aflux masiv de migranți sau atunci când migrația este utilizată de state terțe ca o amenințare hibridă. Propunerea vizează includerea acestui protocol într-un nou mecanism european destinat gestionării situațiilor de urgență la nivelul blocului.
Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a prezentat ideea joi, subliniind necesitatea de a acționa în cazul unor fluxuri de persoane aflate în situație neregulamentară. Propunerea, denumită „Regimul special de derogare”, ar trebui activată doar în circumstanțe excepționale, precum creșterea bruscă a sosirilor sau presiunea asupra infrastructurii locale. Dacă va fi adoptat, mecanismul ar permite utilizarea unor proceduri accelerate de returnare și implicarea imediată a Frontex.
Măsura este considerată controversată deoarece ar putea permite returnările colective, o practică interzisă în prezent de legislația actuală a UE. Această schimbare ar însemna că migranții ar putea fi expulți fără ca cererile lor de azil să fie evaluate individual. Grecia urmărește ca acest sistem să fie parte din „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”, o legislație pe care Comisia Europeană urmează să o prezinte în perioada următoare.
Susținerea propunerii vine din partea mai multor state membre, inclusiv Polonia, Germania, Austria și Danemarca. Alexander Dobrindt, ministrul german de Interne, a susținut că procedurile normale nu pot fi aplicate atunci când afluxul este provocat de trafic de persoane. Totodată, Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne, a menționat că situațiile de masă, precum sosirea a 70.000 de persoane într-o singură zi, nu pot fi gestionate după regulile obișnuite.
În cadrul aceleiași reuniuni de la Luxemburg, miniștrii europeni au aprobat „Regulamentului privind returnarea”, o legislație menită să accelereze expulzarea celor fără drept legal de ședere. Acest act permite statelor membre să stabilească centre de deportare în afara Uniunii Europene, prin intermediul unor acorduri cu țări terțe. Această inițiativă vine într-un context în care numărul cererilor de azil în UE a scăzut cu 17% în prima jumătate a anului față de perioada similară din 2025.
În prezent, regulile europene impun ca orice persoană aflată pe teritoriul unui stat membru să aibă dreptul de a solicita azil, iar fiecare cerere trebuie analizată în mod individual. Deși Grecia a suspendat procesarea cererilor în trecut, de exemplu în martie 2020 sau în iulie 2025, și Polonia a aplicat măsuri similare în martie 2025, suspendarea dreptului fundamental rămâne un subiect de dezbatere intensă la nivelul întregii Uniuni Europene.
