Grecia a solicitat oficial ca Uniunea Europeană să dezvolte un mecanism de urgență capabil să suspende temporar procesarea cererilor de azil. Această propunere vine ca răspuns la posibilele crize majore de migrație, precum incidentul din enclava spaniolă Ceuta, unde în luna iulie s-a produs un aflux masiv de persoane. Atena consideră că astfel de proceduri sunt necesare pentru a gestiona situațiile de presiune extremă asupra frontierelor europene.
Ministrul elen pentru migrație, Thanos Plevris, a subliniat că, în astfel de momente critice, este imperativă o supraveghere sporită a frontierelor și suspendarea procedurilor de azil. Declarațiile au fost făcute la Luxemburg, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor justiției și afacerilor interne din UE. Thanos Plevris a menționat că, deși pactul UE privind migrația a ajutat la reducerea sosirilor și la creșterea numărului de returnări, măsurile actuale rămân insuficiente pentru urgențe.
Situația din Ceuta a servit drept model pentru argumentația elenă, având în vedere că Spania a estimat că peste 72.000 de migranți au intrat în enclava nord-africană la sfârșitul lunii iulie. Deși majoritatea acestora s-au întors, aproximativ 10.000 de persoane se aflau încă în acea zonă. Acest eveniment evidențiază vulnerabilitatea frontierelor în fața unor mișcări migratorii rapide și necontrolate, care pot depăși capacitatea de procesare a sistemelor de azil.
Grecia a aplicat deja măsuri similare în trecut, suspendând pentru câteva luni procesarea cererilor de azil pentru migranții sosiți pe mare din Africa de Nord. De asemenea, Atena a adoptat o legislație menită să accelereze expulzarea solicitanților de azil care sunt respinși. Această abordare se aliniază cu eforturile de consolidare a controlului asupra granițelor, încercând să mențină un echilibru între gestionarea fluxurilor și securitatea teritorială.
În cadrul unui efort european mai amplu, Grecia face parte din „Grupul celor Cinci”, alături de Germania, Austria, Danemarca și Țările de Jos. Acest grup a convenit asupra unor măsuri concrete pentru înființarea unor centre de returnare situate într-o țară din afara UE. Scopul principal al acestui demers este de a spori numărul expulzărilor și de a reduce migrația ilegală prin cooperare internațională și infrastructură dedicată.
Istoricul crizei migratorii europene a fost marcat de evenimentele din perioada 2015-2016, când peste un milion de persoane din Orientul Mijlociu și Africa au intrat în Europa. Deși numărul total al sosirilor a scăzut ulterior, insulele grecești din Marea Egee continuă să înregistreze o creștere a numărului de ambarcațiuni cu migranți provenind din Libia în ultimii ani.
