Situația piețelor de capital europene prezintă un scenariu neașteptat, în care Grecia reușește să obțină finanțări la costuri mai mici decât Franța. Pe 16 septembrie, randamentul obligațiunilor grecești pe 10 ani a fost de aproximativ 4,28%, în timp ce în Franța acesta a atins circa 4,52%. Această realitate este surprinzătoare, având în vedere că Grecia avea o datorie publică de 143,5% din PIB în primul trimestru din 2026, în timp ce Franța avea 117,6%.
Un factor determinant în acest avantaj este traiectoria descendentă a datoriei Greciei, care a scăzut cu 9,4 puncte procentuale într-un singur an. În contrast, raportul datoriei la PIB în Franța a crescut cu 4 puncte procentuale în aceeași perioadă. Comisia Europeană estimează că această diferență va persista, Grecia urmând să ajungă la 134,4% din PIB în 2027, în timp ce Franța va crește până la 120,2% din PIB.
Performanța financiară a Greciei este susținută și de un excedent guvernamental, acesta fiind de 1,7% din PIB în 2025, iar pentru 2026 este estimat un excedent de 0,8%. Franța, pe de altă parte, a înregistrat un deficit de 5,1% din PIB în 2025. Ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 0,7% la 0,5%, menționând că ținta de deficit de 5% nu mai poate fi atinsă.
Structura datoriei Greciei oferă o protecție suplimentară, având o maturitate medie de aproximativ 18,3 ani la sfârșitul lunii iunie 2026. Portofoliul este practic integral cu dobândă fixă, ceea ce reduce presiunea creșterii dobânzilor. Franța are un program de emisiuni mult mai vast, intenționând să emită obligațiuni pe termen mediu și lung în valoare de aproximativ 310 miliarde de euro în 2026, față de cele 8 miliarde de euro prevăzute pentru Grecia.
România se confruntă cu o situație diferită, având o datorie publică de 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026, mult sub nivelurile Greciei sau Franței. Totuși, randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a fost de aproximativ 7,30%, semnificativ peste cel al Greciei și Franței. Problema principală a României este deficitul bugetar masiv, care a fost de 7,9% din PIB în 2025, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Analiza datelor economice arată că nivelul datoriei nu este singurul criteriu care determină costul împrumuturilor unui stat. Investitorii urmăresc și direcția datoriei, necesarul de finanțare și perspectivele economice. În cazul României, un factor de risc este și gradul de expunere la valută străină, deoarece la sfârșitul lui 2025, aproximativ 53% din datoria guvernamentală era denominată în valută.
