Grecia, împreună cu Germania, Danemarca, Olanda și Austria, a lansat un proiect comun pentru gestionarea migranților cărora li s-a refuzat dreptul de ședere în Uniunea Europeană. Acest grup de națiuni, numit Grup Central, vizează crearea unui mecanism prin care solicitanții de azil respinși să fie trimiși către țări terțe din afara blocului european. Proiectul este destinat să fie pus în aplicare până la începutul anului viitor, conform informațiilor furnizate de ministrul grec al migrației.
Thanos Plevris a declarat că acest plan de returnare trebuie să fie complet operațional până în a doua jumătate a anului, moment în care Grecia va deține președinția rotativă a Consiliului UE. Obiectivul final al acestui grup de cinci state este de a finaliza procesul de trimitere a persoanelor respinse către țări din Asia sau Africa până la jumătatea anului 2027. Ministrul a subliniat că scopul principal este descurajarea rețelelor de migrație clandestină care operează pe rutele europene.
În ceea ce privește logistica, Thanos Plevris a precizat că proiectul nu presupune înființarea unor centre de detenție în țări terțe, ci desemnarea unor destinații de returnare. Dacă azilul unei persoane este respins, aceasta va fi fie repatriată în țara de origine, fie transferată într-o țară terță din afara UE. Această abordare se îndepărtează de ideea de a trimite migranții într-un centru închis într-o țară străină, concentrându-se pe transferul efectiv către destinații externe.
Potrivit unor diplomați UE care au solicitat anonimatul, Rwanda este prima țară cu care se intenționează încheierea unui acord de returnare. Pe lângă Rwanda, discuțiile includ și alte destinații posibile, precum Uganda sau Uzbekistan. Rwanda este deja o țară implicată în astfel de strategii, Marea Britanie având în trecut un acord controversat cu Kigali pentru procesarea solicitanților de azil, un plan care a fost ulterior abandonat după numeroase contestații juridice.
Implementarea acestui plan este facilitată de noile modificări legislative de la Bruxelles, prin care Parlamentul European și guvernele UE au convenit asupra unor reguli care permit transferul migranților respinși în centre din țări terțe. Grecia se confruntă cu o situație dificilă, înregistrând anual între 40.000 și 50.000 de sosiri, însă reușește să repatrieze doar între 5.000 și 7.000 de persoane. Thanos Plevris a afirmat că Grecia își protejează granițele conform dreptului internațional și nu își va cere scuze pentru acest lucru.
Această mișcare politică are loc într-un context în care Europa se confruntă cu o criză a migrației care persistă de peste un deceniu. Fenomenul a avut un impact semnificativ asupra peisajului politic european, propulsând partidele de tip populist-naționalist în diverse țări membre ale Uniunii Europene. Gestionarea fluxurilor migratorii rămâne unul dintre cele mai sensibile și dezbate subiecte pe agenda politică a continentului.
