Statele din Grupul de la Vișegrad, respectiv Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia, au solicitat Comisiei Europene noi măsuri pentru limitarea impactului scumpirii energiei asupra industriei. Cele patru țare cer derogări temporare care să le permită utilizarea fondurilor europene, precum cele de coeziune sau Fondul pentru modernizare, pentru susținerea schemelor naționale de ajutor. Această mutare strategică este motivată de creșterea prețurilor la energie și de incertitudinile geopolitice legate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Miniștrii din cadrul grupului vizează discuții cu Comisia Europeană privind modul în care programele de sprijin pentru competitivitate pot fi structurate. Obiectivul central al bugetului UE pentru perioada 2028-2034 ar trebui să includă nu doar finanțarea costurilor de investiții, ci și acoperirea costurilor operaționale ale industriei. Această cerere de flexibilizare vizează și Fondul european pentru competitivitate, un instrument esențial pentru investiții în sectoare strategice, de la cercetare până la extinderea producției și decarbonizare.
Premierul Slovaciei, Denisa Saková, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că solicitarea de derogare este menită să permită utilizarea resurselor europene pentru sprijinirea industriei locale. Ea a subliniat că schemele de ajutor existente trebuie să poată beneficia de finanțare europeană pentru a ajuta companiile să facă față prețurilor ridicate la energie. Denisa Saková a adăugat că niciun stat din Grupul de la Vișegrad nu dorește să pună o povară pe termen lung asupra propriului buget de stat.
În cadrul unei reuniuni găzduite de Slovacia, la care a participat și comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, s-a discutat despre necesitatea de a proteja companiile europene. Guvernele V4 caută să reducă presiunea asupra bugetelor naționale în contextul eforturilor de a limita impactul costurilor energetice asupra populației. Flexibilitatea în utilizarea banilor UE este considerată vitală pentru a susține industria fără a transfera întreaga responsitate financiară asupra finanțelor publice ale fiecărei țări membre.
Solicitarea grupului atinge și tema mixului energetic, cu Denisa Saková susținând că energia nucleară trebuie tratată pe picior de egalitate cu sursele regenerabile. Ea a argumentat că fiecare țară ar trebui să își poată alege propriul mix energetic, incluzând energia nucleară, eoliană, solară, geotermală sau hidroenergie. Această poziție se aliniază cu nevoia de îmbunătățire a condițiilor de finanțare pentru construcția de noi reactoare nucleare, într-un context de tranziție energetică și securitate industrială.
Discuțiile privind ajutorul de stat au un precedent în Cadrul temporar METSAF, care permite statelor să majoreze ajutorul pentru reducerea facturilor la electricitate de la 50% la 70% din costul eligibil. România a utilizat deja acest cadru pentru sectorul agricol, însă solicitarea Grupului de la Vișegrad ar putea influența modul în care țara accesează fondurile europene pentru protecția industriei. La summitul din 15-16 octombrie, liderii europeni au avertizat că prețurile ridicate la energie necesită un răspuns coordonat și măsuri temporare țintite.
