Statele membre ale Grupului de la Vișegrad, respectiv Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, au solicitat oficial Uniunii Europene derogări temporare față de regulile actuale. Obiectivul principal al acestei solicitări este posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile europene pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie asupra sectorului industrial. Anunțul a fost făcut luni de către ministrul slovac al Economiei, Denisa Sakova, în urma unor discuții oficiale despre gestionarea crizei energetice.
Solicitarea pentru flexibilitate a fost depusă după ce miniștrii Economiei și Energiei din statele V4 au avut o reuniune cu comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen. Denisa Sakova a precizat că această derogare temporară ar permite direcționarea resurselor UE către sprijinirea industriei care suferă sub presiunea costurilor energetice. Această măsură este văzută ca o necesitate pentru a proteja companiile din regiune, în contextul instabilității piețelor internaționale cauzate de conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu.
Flexibilitatea solicitată de guvernele din Europa Centrală și de Est ar putea viza utilizarea unor fonduri de coeziune sau a unor fonduri destinate proceselor de modernizare. Denisa Sakova a subliniat că această cerere nu este limitată doar la Slovacia, deoarece niciun stat din grupul V4 nu dorește să poarte pe termen lung povara costurilor acestor măsuri de sprijin pe propriul buget național. Guvernele încearcă deja să limiteze impactul prețurilor asupra populației prin subvenționarea facturilor la utilități și intervenții asupra prețurilor la carburanți.
În cadrul discuțiilor, miniștrii au abordat și necesitatea ca energia nucleară să fie tratată în condiții de egalitate cu sursele regenerabile în cadrul politicii energetice europene. Slovacia susține că o astfel de schimbare de abordare ar facilita accesul la finanțări necesare pentru construcția de noi reactoare nucleare. Denisa Sakova a afirmat că fiecare stat ar trebui să își poată stabili propriul mix energetic, integrând energia nucleară, eoliană, solară, geotermală și hidroenergia, în funcție de nevoile și circumstanțele naționale.
Presiunile economice asupra bugetelor statelor din Europa Centrală au crescut semnificativ din cauza volatilității piețelor de energie. Guvernele regionale se confruntă cu provocări majore în menținerea echilibrului fiscal în timp ce încearcă să protejeze atât consumatorii de energie, cât și companiile industriale de șocurile de preț. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea bugetelor naționale de a absorbi costurile ridicate fără un sprijin extern suplimentar din partea mecanismelor de solidaritate europene.
Contextul geopolitic actual, marcat de conflictele militare active, continuă să afecteze direct fluxurile de aprovizionare și stabilitatea prețurilor la resursele critice. Instabilitatea din zonele de conflict influențează direct piețele internaționale de energie, forțând statele europene să revizuiască constant strategiile de securitate energetică și modelele de finanțare pentru tranziția și protecția industrială.