Ilie Bolojan a participat la Bruxelles la summitul Partidului Popular European (PPE), unde a discutat cu lideri europeni despre direcțiile viitorului buget al Uniunii Europene. În cadrul acestor întâlniri, premierul a pus accent pe necesitatea unor fonduri pentru agricultura europeană și pentru dezvoltarea infrastructurii. România a susținut menținerea unor finanțări adecvate pentru Politica Agricolă Comună și pentru politica de coeziune a blocului european.
Pe lângă sectorul agricol, România a insistat asupra importanței investițiilor în infrastructura de transport și în rețelele energetice. Guvernul a subliniat că sunt necesare și proiecte dedicate mobilității militare pentru a asigura stabilitatea. Discuțiile au vizat și gestionarea prețurilor ridicate la energie, unde Executivului îi pasează implementarea unor măsuri imediate pentru protejarea consumatorilor și a economiei împotriva fluctuațiilor de preț.
Securitatea energetică a fost un alt punct central, România fiind poziționată ca un actor strategic prin exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră. Conform estimărilor prezentate de Guvern, această activitate ar putea transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană începând cu anul 2027. Dezvoltarea acestor resurse, alături de investițiile în energia nucleară, ar putea reduce dependența de importuri și crește competitivitatea economică.
Ilie Bolojan a avertizat, de asemenea, asupra riscurilor de securitate din regiunea Mării Negre, menționând atacurile cu drone împotriva navelor comerciale. Aceste incidente au fost raportate în apropierea coastelor României, inclusiv în apele teritoriale, ceea ce impune consolidarea sistemelor de supraveghere. România susține întărirea Flancului Estic al NATO și continuarea ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, precum și protejarea infrastructurii critice.
În ceea ce privește extinderea Uniunii Europene, Guvernul a exprimat sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei, precum și pentru integrarea statelor din Balcanii de Vest. România consideră că acest proces trebuie să respecte criteriile de aderare pentru a contribui la stabilitatea regională. Guvernul va continua dialogul cu partenerii europeni pentru a susține interesele naționale și dezvoltarea economiei europene.
Contextul securității regionale este marcat de o volatilitate crescută, în special în zona Mării Negre, unde transportul maritim este expus unor riscuri constante. Pe lângă amenințările de securitate menționate, regiunea se confruntă și cu noi reglementări, precum adoptarea unor reguli europene mai stricte pentru pescuitul în Marea Neagră, care vizează gestionarea resurselor marine.
