Utilizarea inteligenței artificiale în cadrul Uniunii Europene a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimii ani, însă rămâne în urma modelului american. Conform unui raport prezentat marți de Comisia Europeană, aproximativ 30% dintre lucrătorii din UE utilizează instrumente AI, o cifră situată sub pragul de 43% înregistrat în SUA. Diferențele de adoptare sunt marcante între statele membre, de la rate de aproape 36% în Suedia, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda, până la valori sub 10% în România, Polonia, Bulgaria, Grecia și Cipru.
Adoptarea tehnologiilor AI aduce beneficii economice clare, printre care o creștere a productivității muncii de aproximativ 4%. Datele indică faptul că întreprinderile care utilizează aceste instrumente plătesc salarii mai mari, însă aceste avantaje sunt distribuite inegal. Companiile medii și mari înregistrează creșteri ale productivității mult mai ridicate decât micile întreprinderi, ceea ce ar putea accentua decalajele de venituri în Europa, o regiune dominată structural de IMM-uri. În prezent, 67% dintre angajații europeni consideră că AI le ajută să își îndeplinească sarcinile mai rapid.
Pe de altă parte, integrarea acestor tehnologii generează presiuni structurale asupra segmentului de angajați la început de carieră. Un studiu transnațional care a analizat 243 de milioane de înregistrări privind angajările noi confirmă o contracție a ofertei de muncă pentru nivelul entry level. Numărul angajărilor la începători a scăzut cu valori cuprinse între 14 și 29%, în funcție de țară, afectând în special sectoare precum dezvoltarea de software și serviciile pentru clienți. În Regatul Unit, anunțurile pentru absolvenți au scăzut cu 12% la jumătatea anului 2025.
Există și riscuri legate de calitatea muncii și de capacitățile cognitive ale utilizatorilor. Un experiment realizat pe 758 de consultanți a arătat că, în cazul sarcinilor care depășesc capacitatea sistemului, utilizatorii de AI generativ au avut o probabilitate cu 19 pp mai mică de a ajunge la o soluție corectă. Această tendință este alimentată de acceptarea unor rezultate plauzibile, dar eronate. În plus, studiile indică o corelație negativă între utilizarea frecventă a AI și performanța în gândirea critică, fenomen observat cel mai clar în rândul utilizatorilor tineri.
Dependența tehnologică a Europei rămâne un punct critic pentru autonomia strategică a blocului. Analiza Comisiei Europene subliniază că adoptarea AI în UE depinde în proporție de peste 80% de furnizori din afara Uniunii pentru produse, servicii, infrastructură și proprietate intelectuală digitală esențială. Această situație ridică îngrijorări privind competitivitatea continentului. Pentru a monitoriza aceste schimbări, executivul UE a decis crearea unui grup de experți în domeniul AI care să investigheze permanent implicațiile acestor tehnologii asupra pieței de muncă.
Evoluția pieței muncii în Europa este influențată de multiple factori geopolitici și sociali care modelează relația dintre cetățeni și instituțiile europene. În timp ce tehnologia transformă structura economică, dinamica dintre statele membre și percepția asupra beneficiilor aduse de Uniunea Europeană rămâne un subiect de analiză sociologică constantă în contextul transformărilor digitale globale.
