Un raport recent publicat de European Policy Innovation Council (EPIC) avertizează asupra consecințelor economice severe ale reglementărilor adoptate la Bruxelles. Documentul, intitulat „The Hidden Cost of EU Regulation”, indică faptul că normele europene nu sunt doar chestiuni birocratice, ci afectează direct prețurile de la raft și stabilitatea locurilor de muncă. Analiza subliniază că deciziile legislative au un impact direct asupra capacității de investiții și a opțiunilor de consum ale cetățenilor.
Conform datelor prezentate de specialiștii de la EPIC, dacă Uniunea Europeană menține scenariul actual de reglementări restrictive în perioada 2026-2030, economia europeană va suferi pierderi majore. Estimările indică o scădere medie a PIB-ului de 159 de miliarde de euro anual. În același interval, se prevede un deficit de investiții de 36 de miliarde de euro și punerea în pericol a peste 419.000 de locuri de muncă în întreaga Europă.
Sectorul inteligenței artificiale este unul dintre domeniile cele mai afectate de cadrul legislativ rigid. Raportul precizează că reglementarea excesivă a AI-ului generează pierderi anuale de 24 de miliarde de euro din PIB. Pe lângă impactul financiar, acest sector riscă să piardă 61.900 de locuri de muncă și să înregistreze o scădere a investițiilor de peste 5 miliarde de euro, blocând astfel creșterea productivității prin tehnologie.
Alte reglementări critice vizează ambalajele și mecanismul pe carbon (CBAM), care adaugă costuri suplimentare importatorilor. Aceste cheltuieli sunt transferate automat pe lanțul de producție până la consumatorul final. De asemenea, revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun (TPD) este menționată ca un risc economic major. În cel mai dur scenariu, o abordare restrictivă care pune pe același plan țigările clasice și alternativele fără fum ar putea costa aproximativ 48 de miliarde de euro pe an.
Pentru a evita aceste efecte, reprezentanții EPIC propun schimbarea modului de abordare a legislației europene. Aceștia recomandă diferențierea produselor și tehnologiilor în funcție de riscul lor real și consultarea timpurie a mediului de afaceri. De asemenea, se solicită stabilirea unor calendare de implementare care să fie ancorate în realitatea economică actuală, evitând astfel deciziile luate pe baza unor modele teoretice care nu țin cont de capacitatea de adaptare a companiilor.
Evoluția reglementărilor europene rămâne un subiect de dezbatere intensă, în contextul în care Uniunea Europeană a avertizat anterior că lipsa de transparență și de reglementare în identificarea biometrică prin inteligența artificială ar putea afecta lupta împotriva criminalității. Această tensiune între nevoia de control și impactul economic asupra pieței este centrală în discuțiile privind viitorul integrării economice și al siguranței digitale în Europa.
