România a înregistrat o scădere mai pronunțată a inegalității veniturilor în comparație cu media Uniunii Europene, conform datelor Eurostat publicate vineri, 23 octombrie. Coeficientul Gini al țării a scăzut de la 28,0 la 27,3 puncte, o evoluție care depășește reducerea de doar 0,2 puncte observată la nivelul întregului bloc european. Această scădere indică o distribuție ceva mai puțin inegală a veniturilor disponibile în rândul populației românești în perioada de referință.
Evoluția statistică plasează România cu 1,9 puncte sub media europeană, care a coborât de la 29,4 la 29,2 puncte. Totuși, experții subliniază că acest indicator nu reflectă nivelul absolut al veniturilor și nu demonstrează o reducere a sărăciei. Coeficientul Gini măsoară modul în care veniturile sunt distribuite în interiorul populației, nu valoarea acestora în euro, astfel încât o țară poate avea o distribuție relativ egală, dar un nivel general de trai mai scăzut.
Clasamentul european evidențiază disparități semnificative între statele membre, Bulgaria având cea mai ridicată valoare a coeficientului Gini, de 37,7 puncte. După Bulgaria urmează Letonia, cu 35,6 puncte, și Lituania, cu 35,5 puncte. La polul opus se află Slovacia, care înregistrează un coeficient de 23,0 puncte, fiind urmată de Belgia, Cehia, Slovenia și Polonia. Diferența dintre Bulgaria și Slovacia este de 14,7 puncte, exprimând distanța dintre indicii de inegalitate.
Calculul coeficientului Gini se bazează pe venitul disponibil al gospodăriilor, după impozite și transferuri sociale, ajustat în funcție de numărul și vârsta membrilor familiei. Pentru anul statistic 2025, coeficientul Gini la nivelul UE era de 34,1 puncte înainte de transferurile sociale și de 29,2 puncte după includerea acestora. Această diferență de 4,9 puncte ilustrează efectul redistributiv al mecanismelor de transfer social în cadrul comunității europene.
Datele publicate pentru anul 2025 se referă la veniturile obținute în anul 2024, provenind din ancheta europeană EU-SILC. Această distincție este crucială, deoarece scăderea indicatorului în România reflectă schimbarea distribuției veniturilor între cele două perioade, nu situația economică în timp real. Indicatorul nu arată dacă veniturile tuturor gospodăriilor au crescut sau dacă persoanele cu cele mai mici câștiguri au beneficiat de o îmbunătățire a situației economice.
Analiza indicatorilor de inegalitate necesită o abordare complexă, deoarece aceștia nu acoperă active precum economiile sau valoarea locuințelor. Pentru a evalua real nivelul de trai, datele privind coeficientul Gini trebuie corelate cu indicatori precum riscul de sărăcie, veniturile reale și puterea de cumpărare. O distribuție mai egală a veniturilor nu garantează automat o creștere a prosperității sau o scădere a deprivării materiale în cadrul societății.
