Inteligența artificială ar putea genera o creștere a productivității în Europa de aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă procesul vine la pachet cu riscuri semnificative. Fondul Monetar Internațional avertizează că această tehnologie poate accentua inegalitățile existente, poate suprasolicita rețelele electrice și poate crește dependența de tehnologia străină. Pentru a evita aceste scenarii negative, instituția subliniază necesitatea ca guvernele statelor membre să aprofundeze integrarea economică în cadrul blocului european.
Raportul FMI, pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană de la Dublin, evidențiază o distribuție inegală a beneficiilor. Avantajele și costurile asociate inteligenței artificiale ar putea fi repartizate diferit între diverse țări, regiuni și categorii de lucrători. Documentul sugerează că finalizarea pieței unice a UE ar putea ajuta la o adoptare mai echilibrată a tehnologiei și la o distribuție mai corectă a profiturilor generate în interiorul comunității.
Din punct de vedere al forței de muncă, FMI estimează că aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare la inteligența artificială. În timp ce unii profesioniști ar putea deveni mai productivi folosind aceste instrumente, alții riscă să își piardă locurile de muncă. Acest pericol este prezent în sectoarele unde inteligența artificială tinde să înlocuiască forța de muncă prin automatizarea sarcinilor repetitive, în loc să o completeze.
O altă preocupare majoră vizează infrastructura energetică, deoarece centrele de date din Europa consumă deja circa 3% din energia electrică a continentului. Cererea de electricitate va crește considerabil pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale se extinde, punând presiune pe rețelele locale. Zone precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt printre cele mai expuse, necesitând investiții în infrastructura electrică transfrontalieră și o integrare mai profundă a pieței europene de energie.
În ceea ce privește autonomia strategică, Europa riscă să creeze o nouă dependență față de tehnologia deținută de SUA și China. FMI precizează că Europa va avea nevoie de investiții masive în propria industrie de inteligență artificială pentru a evita acest scenariu. În prezent, economiile mai avansate sunt considerate mai bine pregătite și mai expuse la această tehnologie, ceea ce ar putea duce la beneficii disproporționate față de statele membre mai puțin dezvoltate.
Fragmentarea piețelor europene de capital, de energie și de muncă reprezintă un obstacol major pentru investiții și inovare. Această problemă a fost semnalată anterior și de Comisia Europeană, precum și de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. FMI subliniază că eliminarea acestor bariere este esențială pentru ca Europa să poată naviga tranziția tehnologică și să minimizeze impactul negativ asupra stabilității economice și sociale.
