O persoană botezată în copilărie care, la vârsta adultă, decide să se desprindă de o comunitate religioasă, poate avea dreptul de a solicita ștergerea datelor sale personale din registrele de botez. Această propunere de interpretare juridică a fost făcută de avocata generală Laila Medina în cadrul cauzei C-12/25, Bisdom Gent, aflată în analiza Curții de Justiție a Uniunii Europene. Organizațiile religioase trebuie să demonstreze existența unor motive legitime și imperioase pentru a refuza această cerere.
Conform propunerii avocatei generale, registrele de botez intră sub incidența GDPR chiar dacă sunt păstrate exclusiv pe suport de hârtie. Acest lucru se datorează faptului că acestea constituie un sistem structurat de evidență a datelor personale, fiind organizate cronologic și pe parochii. Chiar dacă accesul este limitat sau informațiile necesită căutări specifice, caracterul de sistem structurat rămâne valabil, impunând respectarea normelor europene privind protecția datelor personale.
Administrarea sacramentelor poate fi considerată un interes legitim pentru Biserică, însă acest argument nu justifică automat păstrarea datelor pe termen nelimitat. După ce o persoană își exercită dreptul de opoziție, comunitatea religioasă trebuie să demonstreze că prelucrarea este necesară și că există motive care prevalează asupra drepturilor individului. Evaluarea nu poate fi generală, ci trebuie să fie realizată individual, examinând situația concretă a fiecărei persoane care solicită eliminarea informațiilor.
În acest context, simpla tăiere a datelor cu o linie sau adăugarea unei mențiuni privind părăsirea Bisericii nu reprezintă o ștergere validă conform GDPR. Dacă datele rămân lizibile, procesul de ștergere nu este îndeplinit, deoarece persoana poate fi încă identificată. Ștergerea poate implica utilizarea unor metode prin care informațiile devin ilizibile, fără a afecta restul înscrierilor de pe pagina respectivă, asigurând astfel respectarea principiului minimizării datelor.
Cauza a luat naștere din litigiul lui JM, un cetățean belgian care a cerut Episcopiei din Gent eliminarea oricărei referiri la persoana sa din arhivele Bisericii. Deși Episcopia a tăiat datele sale, acestea au rămas lizibile, fapt ce a dus la sesizarea Autorității belgiene pentru protecția datelor. Aceasta a obligat Episcopia să dea curs cererii, argumentând că interesul de a administra sacramente nu permite menținerea datelor după opoziția explicită a individului.
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) stabilește un cadru juridic strict pentru procesarea informațiilor personale în întreaga Uniune Europeană, aplicabil atât entităților publice, cât și celor private. Acesta impune standarde riguroase de securitate și drepturi extinse pentru cetățeni, precum dreptul la ștergere sau la opoziție. Aplicarea acestui regulament asigură un echilibru între necesitățile organizaționale și libertatea de viață privată a fiecărui individ în spațiul european.
