Irlanda, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a prezentat o propunere pentru noul buget al UE aplicabil în perioada 2028-2034. Planul avansat de Dublin vizează o diminuare a anvelopei financiare cu aproximativ 140 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 8% față de proiectul inițial al Comisiei Europene. Această inițiativă are scopul de a sparge blocajul politic dintre statele membre și de a facilita negocierea unui acord final.
Propunerea irlandeză vine ca o tentativă de a media între două tabere opuse în cadrul blocului european. Pe de o parte, Germania și grupul statelor numite „frugale”, care include Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia, solicită reduceri semnificative ale cheltuielilor. Pe de altă parte, alianța „Prietenii Coeziunii”, formată din 17 țări din sudul, centrul și estul Europei, cere menținerea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională. Franța susține, de asemenea, necesitatea unor resurse solide pentru protejarea fermierilor și a companiilor europene.
Documentul de lucru propus de Dublin vizează protejarea unor capitole sensibile, deși aplică reduceri în alte sectoare. Asistența internațională ar putea fi redusă cu 17%, în timp ce fondurile pentru competitivitatea economică ar urma să scadă cu 13%. Administrația UE ar putea vedea o diminuare de 12% a cheltuielilor pentru funcționarea aparatului birocratic de la Bruxelles. Totuși, sectorul agriculturii și cel al dezvoltării regionale ar beneficia de reduceri minimale, de doar 3%, pentru a evita destabilizarea proiectelor de infrastructură.
Negocierile sunt extrem de tensionate, liderii celor 27 de state fiind așteptați la Bruxelles săptămâna viitoare pentru discuții. Obiectivul oficial este obținerea unui consens până la Crăciun, pentru a evita prelungirea procesului în anul 2027. Această grabă este dictată de riscul politic reprezentat de alegerile din anumite țări, precum Franța, unde ascensiunea partidelor eurosceptice ar putea îngreuna adoptarea bugetului. Reacțiile primelor oficiale sunt însă critice, ministrul suedez Jessica Rosencrantz considerând volumul propus nesustenabil.
Pentru a acoperi deficitul de finanțare, Comisia Europeană propune introducerea unor noi venituri proprii, evitând astfel creșterea contribuțiilor directe ale statelor. Printre variantele discutate se numără taxarea corporațiilor mari, aplicarea unor taxe pe deșeurile electronice și majorarea accizelor la tutun. Parlamentul European solicită însă extinderea acestor măsuri către giganții din sectorul digital și companiile de jocuri de noroc online. Conform estimărilor din proiectul irlandez, acest pachet de taxe ar putea genera aproximativ 55 de miliarde de euro anual.
În contextul acestor negocieri bugetare complexe, Uniunea Europeană încearcă să echilibreze necesitățile de investiții cu presiunile de consolidare fiscală națională. Chiar dacă noua propunere reduce anvelopa la aproximativ 1,6 trilioane de euro, această sumă rămâne semnificativ mai mare decât bugetul precedent, care s-a situat la aproximativ 1,2 trilioane de euro. Această evoluție reflectă o încercare de a menține creșterea cheltuielilor comune într-un climat de incertitudine politică crescută la nivelul continentului.
