Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a solicitat autorităților Uniunii Europene acordarea unei flexibilități suplimentare în aplicarea regulilor bugetare comunitare. Această cerere vine ca răspuns la impactul inflației ridicate, cauzată în principal de costurile energiei. Giorgia Meloni a anunțat că va trimite o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a permite discutarea acestei probleme în cadrul viitoarelor reuniuni oficiale ale instituției.
Situația economică din Italia este marcată de o creștere a inflației, rata anuală ajungând la 4,1% în septembrie, de la un nivel de 3,2% înregistrat în luna august. Această evoluție a prețurilor alimentează nemulțumirea populației în ceea ce privește costul vieții, într-un context în care alegerile generale sunt programate pentru anul viitor. Giorgia Meloni susține că o inflație mai ridicată trebuie integrată în calcularea parametrilor europeni privind deficitul acceptat.
Pentru a combate creșterea prețurilor, guvernul italian intenționează să aloce 14 miliarde de euro în următorii doi ani pentru reducerea costurilor energiei pentru companii. Această strategie se bazează pe utilizarea „clauzei naționale de salvaguardare”, o facilitate disponibilă statelor membre pentru măsuri de răspuns la prețurile energiei sau pentru creșterea cheltuielilor de apărare. În august, autoritățile au anunțat deja utilizarea acestei clauze pentru a obține un deficit suplimentar de 1,5% din PIB.
Din această sumă de deficit suplimentar, 0,6 puncte procentuale ar urma să fie direcționate către proiecte menite să reducă facturile la energie. Guvernul de la Roma dorește să transforme această solicitare într-un subiect central al discuțiilor de la reuniunile miniștrilor de finanțe și ale șefilor de stat sau de guvern programate în luna octombrie. Vineri, Italia va prezenta noile prognoze economice multianuale care vor servi drept bază pentru bugetul anului 2027.
În ciuda cererii de flexibilitate, Giorgia Meloni urmează să își reafirme angajamentul de a reduce deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB stabilit de UE, de la nivelul de 3,1% din PIB de anul acesta. Această reducere ar putea facilita ieșirea Italiei din procedura de deficit excesiv. Totuși, solicitările actuale indică intenția guvernului de a majora din nou deficitul în următorii doi ani pentru a susține economia și populația înainte de scrutin.
Regulile bugetare ale Uniunii Europene impun limitări stricte asupra deficitului și datoriei publice ale statelor membre, însă clauzele de salvaguardare permit excepții în situații de crize energetice sau de securitate. Aceste mecanisme sunt esențiale pentru statele care trebuie să gestioneze șocurile economice fără a încălca normele de stabilitate fiscală impuse de Bruxelles pentru întreaga zonă euro.
