Atacurile asupra navelor comerciale în Marea Neagră reprezintă o escaladare periculoasă care pune sub presiune aprovizionarea globală cu alimente, a avertizat Kaja Kallas. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate a subliniat că aceste acțiuni vizează rutele esențiale folosite pentru transportul cerealelor. Situația este agravată de faptul că unele dintre aceste atacuri, suspectate a fi efectuate cu drone rusești, au avut loc în largul coastelor României și Bulgariei, state membre UE și NATO.
În cadrul unui discurs susținut marți în Parlamentul European, Kaja Kallas a raportat o creștere alarmantă a incidențelor de atac. Ea a declarat că, într-un interval de doar 10 zile, navele au fost vizate de atacuri în șase rânduri diferite. Această strategie este descrisă de liderul diplomației europene ca fiind o tentativă a Kremlinului de a sugruma veniturile Ucrainei, în condițiile în care avansul trupelor ruse pe câmpul de luptă rămâne minim.
Impactul economic asupra Ucrainei este unul masiv și continuu, afectând direct capacitatea țării de a genera resurse prin exporturi. Kaja Kallas a precizat că Ucraina pierde aproximativ 60 de milioane de euro în fiecare zi din veniturile provenite din exporturi. Această pierdere financiară este critică pentru un stat care este unul dintre principalii exportatori mondiali de porumb, grâu și orz, produse care părăsesc în principal teritoriul prin căile maritime.
Deși rezervele globale de cereale sunt într-o poziție mai bună comparativ cu anul 2022, când o blocadă rusească a blocat 20 de milioane de tone de cereale, sistemul alimentar rămâne vulnerabil. Kaja Kallas a descris o „furtună perfectă” formată din fenomenul super El Niño, seceta care afectează ambele emisfere și conflictul din Orientul Mijlociu. Acesta din urmă perturbă semnificativ exporturile de îngrășăminte, complicând suplimentar accesul populației globale la hrană.
Pe lângă rutele maritime, și alternativele terestre sunt acum sub amenințare directă. UE a implementat „culoare de solidaritate” pentru a transporta mărfurile prin statele membre, evitând zona de conflict, însă Kaja Kallas a avertizat că aceste rute sunt vizate de Rusia. Kremlinul țintește punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, Polonia și România. Liderii UE au solicitat restabilirea imediată a unei treceri sigure pentru navele civile în zona Mării Negre.
Conflictul din Ucraina a perturbat rutele comerciale de la începutul războiului, forțând comunitatea internațională să caute soluții de transport alternative. Blocarea porturilor ucrainene prin metode militare a afectat direct lanțurile de aprovizionare globale, transformând exporturile de cereale într-un instrument de presiune geopolitică. Această instabilitate a forțat statele europene să creeze coridoare de transport terestru pentru a menține fluxul de mărfuri către piețele internaționale.
