Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a avertizat la Hamburg că noul mecanism privind mobilitatea militară în cadrul Uniunii Europene nu trebuie să fie fragmentat. În cadrul unui discurs susținut pe 7 octombrie, acesta a subliniat riscul ca introducerea unor excepții naționale sau a unor opt-out-uri să încetinească deplasările trupelor și echipamentelor. Obiectivul este crearea unui sistem unitar, asemănător conceptului de „Schengen militar”, care să înlocuiască actualul mozaic de proceduri naționale diferite.
Propunerea Comisiei Europene vizează armonizarea transporturilor militare transfrontaliere prin procesarea autorizațiilor în cel mult trei zile lucrătoare. În prezent, condițiile de transport variază considerabil între statele membre, existând cazuri în care este necesară o notificare cu până la 45 de zile înainte. Noul sistem propus va fi digitalizat și va acoperi inclusiv transporturile de încărcături periculoase, vehicule supradimensionate sau operațiuni efectuate de operatori civili în numele forțelor armate.
Pentru gestionarea situațiilor de urgență, se propune implementarea sistemului EMERS, care ar permite trecerea de la regimul de autorizații la cel de simplă notificare. În acest scenariu de urgență, notificarea ar putea fi transmisă cu doar șase ore înainte de traversarea unui stat membru. Sistemul EMERS ar putea activa proceduri accelerate, oferind prioritate transporturilor militare și derogări temporare față de anumite restricții de circulație sau reguli privind timpul de conducere și odihnă.
Infrastructura europeană necesită investiții masive pentru a susține aceste mișcări, Comisia estimând aproximativ 500 de puncte de infrastructură care trebuie modernizate. Pentru acest scop, se propune alocarea a 17,65 miliarde EUR în cadrul programului Connecting Europe Facility pentru perioada 2028–2034. Această sumă ar urma să fie utilizată pentru adaptarea podurilor, căilor ferate, porturilor și drumurilor pe patru coridoare prioritare, asigurând utilizarea duală a acestora atât pentru scopuri civile, cât și militare.
Un alt element central al pachetului este crearea unui „solidarity pool” pentru capacitățile de transport, care ar include un registru cu mijloace logistice disponibile. Acest registru ar putea cuprinde camioane, vagoane, nave sau aeronave, atât din partea sectorului public și militar, cât și de la operatori comerciali. Implicarea transportatorilor civili este considerată esențială, deoarece armatele nu dețin singure toate vehiculele necesare pentru desfășurări militare de mare amploare, însă regulamentul nu impune rechiziționarea automată a capacităților comerciale.
Negocierile legislative între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene continuă, cu scopul de a ajunge la un acord până la sfârșitul anului 2026. Deși statele membre păstrează competența asupra transporturilor care le traversează teritoriul, noul regulament ar trebui să standardizeze procedurile și documentele utilizate. În prezent, arhitectura mecanismului de urgență și modul de administrare a capacităților comune rămân puncte de discuție în cadrul procesului de negociere între cele două instituții.
Contextul geopolitic actual pune presiune pe capacitățile de răspuns rapid ale Europei, în timp ce alte procese internaționale de cooperare, precum cele dintre Marea Britanie și Germania pentru dezvoltarea avioanelor de luptă, subliniază importanța parteneriatelor de apărare în regiune.
