Laura Codruța Kövesi, care își încheie vineri mandat de șapte ani la conducerea Parchetului European, a lansat un avertisment dur privind viitorul instituției. Într-un interviu acordat publicației Politico, ea a subliniat că independența și credibilitatea organismului sunt amenințate de presiuni politice, întârzieri administrative și o finanțare insuficientă. Kövesi a declarat că există un risc real ca Parchetul European să fie distrus treptat, tocmai din cauza faptului că își îndeplinește atribuțiile de investigare.
Una dintre principalele probleme identificate de șefa instituției este deficitul de resurse umane și financiare. Deși Parchetul European ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, bugetul actual permite finanțarea a doar 180 de specialiști. În plus, Kövesi a criticat resursele limitate alocate serviciilor de securitate și întârzierile în procesul de revizuire a regulamentului de funcționare al instituției, elemente care pot compromite investigarea fraudelor ce afectează bugetele naționale și cel al Uniunii Europene.
Laura Codruța Kövesi a raportat dificultăți specifice în relația cu anumite guverne naționale, menționând situații în Grecia și Polonia. În Grecia, ea a descris o tentativă de intimidare legată de reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați, în timp ce în Polonia a semnalat un deficit de personal, unde instituția dispunea de doar 15 procurori, deși se convenise necesitatea a 24. De asemenea, conflictele de competență cu autoritățile judiciare naționale pot bloca anchetele prin decizii de la nivel local.
În ceea ce privește acuzațiile de influență politică, Kövesi a respins ideea că investigațiile sunt dictate de interese electorale. Referitor la scandalul subvențiilor agricole din Grecia, cunoscut sub numele de cazul OPEKEPE, ea a precizat că actele de inculpare au fost finalizate și dosarele au ajuns deja în instanță. Aceasta a susținut că scopul anchetelor este determinarea utilizării frauduloase a fondurilor europene, fără a urmări influențarea rezultatelor proceselor electorale.
Procurorul-șef european a abordat și temele legate de suveranitatea națională, argumentând că cooperarea cu Parchetul European oferă protecție și siguranță sporită cetățenilor. Ea a explicat faptul că criminalitatea organizată operează dincolo de granițele statelor, profitând de fragmentarea autorităților. Conform Kövesi, participarea la această instituție nu înseamnă pierderea suveranității, ci oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care infracționalitatea acționează pe întregul teritoriu al Uniunii Europene.
Parchetul European funcționează ca un organism de investigație specializat în combaterea fraudelor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Instituția este responsabilă pentru coordonarea acțiunilor împotriva criminalității transfrontaliere, având rolul de a asigura aplicarea dreptului european în cazul utilizării necorespunzătoare a fondurilor comune. Această activitate de supraveghere este esențială pentru menținerea integrității bugetelor de la nivel central și regional în cadrul blocului european.
