Laura Codruța Kovesi a avertizat că Parchetul European (EPPO) riscă să fie slăbit treptat prin mecanisme precum subfinanțarea, întârzierile birocratice și tentativele de limitare a independenței sale. La finalul celor șapte ani de conducere a instituției, aceasta s-a temut că EPPO va fi „distrus treptat pentru că își face treaba”. Șefa instituției a criticat atitudinea unor politicieni care par să se considere deasupra legii, menționând că la Bruxelles, uneori, nicio voce nu este auzită.
Lipsa fondurilor reprezintă una dintre principalele probleme identificate de Kovesi, afectând direct capacitatea de investigație. Deși instituția ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, bugetul actual acoperă doar 180 de funcții. În plus, resursele destinate serviciilor de securitate sunt insuficiente, reprezentând doar o treime din necesarul estimat pentru funcționare. Această situație de subfinanțare este prezentată ca un mod de a compromite credibilitatea Parchetului European.
Kovesi a subliniat dificultățile întâmpinate în anumite state membre, oferind exemple concrete de limitare a activității. În Polonia, instituția are nevoie de 24 de procurori europeni delegați, dar dispune de numai 15. În Ungaria, Comisia Europeană a propus doar jumătate din bugetul solicitat de EPPO pentru desfășurarea activității. Aceste discrepanțe sunt văzute ca elemente care pot distruge capacitatea de combatere a criminalității organizate care fraudă bugetele UE și ale statelor membre.
Un alt aspect critic este conflictul de competență cu autoritățile naționale, care poate bloca anchetele europene. Kovesi a observat că, după deschiderea unei investigații de către EPPO, autoritățile naționale pot deschide un dosar identic, pentru ca ulterior procurorul general să decidă că EPPO nu este competent. Acest fenomen apare adesea când sunt implicate persoane influente politic sau oameni bogați, ceea ce limitează capacitatea de investigare a instituției europene.
Presiunea asupra independenței a fost menționată și în contextul disputelor privind reînnoirea mandatelor procurorilor. Grecia a fost citată ca un exemplu de presiune, în timp ce în cazul scandalului subvențiilor agricole din Grecia, Kovesi a respins acuzațiile de politizare. Ea a susținut că rolul procurorilor este să verifice dacă fondurile europene ajung la beneficiarii corecți, indiferent de contextul politic sau de calendarul electoral al statelor.
Parchetul European funcționează ca un organism de supraveghere a utilizării fondurilor din bugetul Uniunii Europene, având misiunea de a combate fraudele transnaționale. Instituția aplică legislația națională și sesizează instanțele locale, oferind o perspectivă de ansamblu asupra infracțiunilor care afectează comunitatea europeană. Obiectivul principal pentru succesorul lui Kovesi va fi menținerea independenței și a credibilității acestui mecanism de protecție a resurselor comune.
