Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au început joi, la Bruxelles, negocierile intense pentru stabilirea viitorului buget al blocului european. Obiectivul principal al acestui summit este finalizarea unui acord înainte de valul de alegeri din anul 2027, care include scrutinul prezidențial din Franța. Procesul de decizie este considerat extrem de complex, având în vedere mii de miliarde de euro care trebuie alocate pentru perioada ce urmează până în anul 2034.
Negocierile vizează finanțarea unor domenii critice precum agricultura, apărarea, imigrația, competitivitatea și inteligența artificială. Există, de asemenea, dezbateri privind mărimea fondurilor destinate Ucrainei și posibilele finanțări pentru centre de migranți în Africa. Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că procesul va fi „foarte, foarte dificil”, deși el susține că un acord poate fi semnat până la sfârșitul acestui an calendaristic.
Tabăra susținătorilor unui buget ambițios, formată din Franța lui Emmanuel Macron, Polonia, Italia și Spania, solicită fonduri suplimentare pentru coeziunea socială și teritorială. Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că propunerea actuală este clar insuficientă, în timp ce președintele lituanian Gitanas Nauseda a subliniat importanța sumei pentru viitorul blocului. Acești lideri caută o creștere a resurselor pentru a susține dezvoltarea regională și sectorul agricol.
În opoziție se află grupul „frugalilor”, condus de Germania lui Friedrich Merz, Suedia și Olanda, care solicită tăieri masive în proiectul de buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Premierul olandez Rob Jetten a avertizat că resursele sunt limitate, pledează pentru modernizarea UE și acceptă reduceri în agricultura sau coeziune. Irlanda, deținând președinția semestrială, a propus deja o reducere de 140 de miliarde de euro față de planul inițial al Comisiei Europene.
Presiunea politică vine și de la candidata franceză Marine Le Pen, care conduce în sondaje și cere ca bugetul să nu fie adoptat înainte de 2027. Ea a calificat procesul actual de „scandal democratic”, promițând un rabat la contribuția Franței dacă va ajunge la putere. În acest context, Franța încearcă să obțină fonduri suplimentare prin taxe pe serviciile digitale, activele cripto sau jocurile de noroc, pentru a compensa necesitățile bugetare.
Aceste discuții privind bugetul UE se încadrează într-un context de negociere pentru perioada 2028-2034, un proces care are un impact direct asupra fondurilor de coeziune și a subvențiilor agricole din toate statele membre. Deciziile luate la Bruxelles vor determina modul în care fondurile europene vor fi distribuite pentru a susține dezvoltarea economică și stabilitatea socială pe termen lung în întreaga regiune.
