Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles pentru a analiza viitorul relațiilor comerciale cu China, într-un context marcat de creșterea exporturilor chinezești de mașini și alte bunuri manufacturate. Această evoluție este privită ca o amenințare pentru industria locală, existând temeri că procesul poate duce la concedieri masive în Europa. Reuniunea de două zile va aborda, de asemenea, subiecte precum Ucraina, Orientul Mijlociu, apărarea, migrația și bugetul pe termen lung al Uniunii Europene.
Discuțiile se vor concentra pe evaluarea unui acord preliminar schițat cu Beijingul, menit să oprească valul de importuri de mașini hibride. Liderii trebuie să decidă dacă acest pas este suficient pentru a continua dialogul sau dacă este necesară aplicarea unor restricții comerciale mai dure. Deficitul comercial cu China a atins 360 de miliarde de euro anul trecut, fiind deja de 200 de miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2026, ceea ce pune presiune pe stabilitatea economică.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că un astfel de deficit este „nesustenabil" și a promis că UE va folosi toate mijloacele posibile pentru a-l reduce. Focusul executivului s-a mutat de la facilitarea accesului companiilor europene pe piețele chinezești către limitarea volumului de vânzări din partea Chinei în blocul european. Deficitele sunt vizibile în sectoare precum textilele, chimicaliile, metalele de bază și industria auto.
Germania a adoptat o poziție nouă, semnând documentul de protecționism susținut de Franța, deși acum doi ani critica tarifele aplicate vehiculelor electrice chinezești. Sander Tordoir, economist șef la Centre for European Reform, a subliniat importanța faptului că cele două state membre principale văd acum clar ochi în ochi gestionarea acestui șoc chinezesc. Comisia Europeană ar putea propune primele măsuri oficiale în luna decembrie, vizând importurile de chimicale și plastic de tip PET.
Politicienii europeni se confruntă cu presiuni interne semnificative din partea partidelor de extremă dreaptă și naționaliste. În Franța, președintele Emmanuel Macron gestionează proteste studențești și pierderi de obligațiuni, în timp ce în Germania, cancelarul Friedrich Merz încearcă să stabilizeze coaliția după înfrângeri electorale. În Spania, premierul Pedro Sanchez se află în urma sondajelor înainte de alegerile anticipate de pe 29 noiembrie, într-un climat de instabilitate politică.
Presiunea asupra pieței muncii din Uniunea Europeană este accentuată de provocările economice actuale, în care sectorul industrial este direct afectat de competiția externă. În Europa, politicienii mainstream se luptă să mențină încrederea votanților, mulți dintre aceștia considerând că economia nu generează suficientă bogăție pentru a susține nivelul serviciilor publice așteptat, fapt care alimentează mișcările naționaliste în întreaga regiune.
