Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au solicitat restabilirea imediată a navigației sigure pentru toate navele civile și comerciale care operează în Marea Neagră. Această cerere urgentă vine în urma recentelor atacuri asupra navelor raportate în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. În cadrul concluziilor adoptate la Bruxelles la 16 octombrie 2026, Consiliul European a condamnat aceste acțiuni, considerându-le încălcări grave ale dreptului maritim internațional și ale Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS).
Atacurile asupra navigației comerciale, care au vizat inclusiv nave sub pavilionul statelor membre UE, au fost identificate ca fiind inacceptabile de către șefii de stat și de guvern. Documentul oficial menționează explicit incidentele din apropierea coastelor românești și bulgare, oferind acestor evenimente o dimensiune europeană majoră. Deși concluziile subliniază gravitatea situației, ele nu constituie rezultatul unei anchete tehnice și nu stabilesc cine a executat atacurile sau cine este responsabil pentru utilizarea dronelor în aceste zone.
Securitatea transportului maritim este strâns legată de menținerea exporturilor agricole ucrainene și de prevenirea unor noi perturbări ale aprovizionării alimentare la nivel global. Liderii europeni avertizează că atacurile asupra porturilor, depozitelor de cereale și navelor amenință direct aprovizionarea alimentară din Africa, Asia și Orientul Mijlociu. Din acest motiv, Uniunea Europeană solicită consolidarea culoarelor de solidaritate cu Ucraina, mecanisme care permit transportul cerealelor și al altor mărfuri prin rute alternative, inclusiv prin infrastructura europeană conectată.
Incidentele recente au inclus lovituri asupra unor nave specifice, precum petroliera Wine Trader, sub pavilionul San Marino, și Yara J, sub pavilionul Comorelor. La incidentul cu Wine Trader, raportările de la 16 octombrie indicau că cinci dintre cei 12 membri ai echipajului au fost salvați, în timp ce șapte erau considerați dispăruți. În acest context, autoritățile bulgare au solicitat sprijin suplimentar de la NATO, solicitând capabilități de combatere a dronelor, însă Consiliul European nu a anunțat o nouă misiune militară de escortă.
Problema centrală pentru Uniunea Europeană rămâne continuitatea transportului comercial prin Marea Neagră și legăturile cu Dunărea. Atacurile asupra infrastructurii de export pot duce la întârzieri semnificative și la creșterea costurilor de transport și asigurare pentru operatorii economici. Deși România și Bulgaria dezvoltă Black Sea Maritime Security Hub pentru supravegherea maritimă, Consiliul European nu a alocat sume noi pentru infrastructură, ci a reiterat importanța menținerii capacităților logistice existente pentru susținerea exporturilor ucrainene.
În cadrul regimului juridic al mării, zonele economice exclusive permit statelor de coastă drepturi asupra resurselor până la 200 de mile marine, dar nu reprezintă teritoriu național. Deoarece atacurile au avut loc în aceste zone, ele nu declanșează automat mecanismele de apărare colectivă ale NATO, necesită o evaluare separată a circumstanțelor. Această distincție juridică este esențială pentru înțelegerea modului în care comunitatea internațională răspunde la incidentele maritime din apropierea frontierelor UE.
