Președintele Consiliului European, António Costa, se confruntă cu o reacție extrem de dură din partea liderilor statelor membre ale Uniunii Europene. În urma summitului de joi, acesta a fost acuzat de gestionarea defectuoasă a discuțiilor, fiind criticat pentru modul în care a coordonat negocierile. Tensiunile au explodat în contextul blocajelor legate de măsurile pentru limitarea prețurilor la energie și de discuțiile privind următorul buget multianual al blocului european.
Discuțiile privind sistemul de tarifare a emisiilor de carbon, cunoscut sub numele de ETS2, au transformat reuniunea într-un „haos nebunesc”, conform unor diplomați. Această măsură, care urmează să introducă în 2028 un preț pentru carbonul utilizat în încălzirea locuințelor și în transporturi, a creat diviziuni profunde. Grupul format din Italia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia a cerut amânarea aplicării acestui sistem, invocând impactul negativ asupra costurilor cu energia pentru cetățeni.
António Costa a fost acuzat de oficiali că a „pierdut controlul asupra sălii” și că nu a reușit să gestioneze amendamentele propuse de liderii prezenți. Din cauza dezordinii, președintele a fost nevoit să anuleze conferința de presă planificată și să amâne negocierile până după cină. Unii diplomați au comparat performanța sa cu cea a predecesorilor, afirmând că s-a descurcat mai rău decât Charles Michel și că lipsesc stilul de negociere al lui Donald Tusk.
Pe lângă dosarul energetic, și negocierile bugetare au fost marcate de suspiciuni privind imparțialitatea președintelui Consiliului European. Statele „frugale”, care susțin o disciplină bugetară strictă, au exprimat îngrijorări că António Costa ar putea favoriza țările din sudul Europei. Premierul finlandez Petteri Orpo a subliniat dificultatea situației, menționând că prelungirea negococierilor privind bugetul va aduce și mai multe dificultăți în procesul de stabilire a resurselor.
Conflictul a evidențiat două tabere clare în cadrul Consiliului European. Pe de o parte, Germania, Spania, Franța, Portugalia, statele nordice și Țările de Jos au menținut o poziție diferită față de grupul condus de Italia și statele din Visegrád. Cancelarul german Friedrich Merz ar fi fost profund nemulțumit de ceea ce Berlinul consideră a fi inflexibilitatea premierului italian Giorgia Meloni în timpul acestor dezbateri intense.
Summitul de la Bruxelles are loc într-un moment de instabilitate geopolitică majoră, în care economia europeană încearcă să țină pasul cu China. În același timp, contextul este complicat de demersurile lui Donald Trump, considerate favorabile Rusiei în războiul din Ucraina, și de ascensiunea partidelor naționaliste eurosceptice în capitale europene importante. Aceste presiuni externe transformă orice compromis intern într-o provocare de stabilitate pentru întregul bloc european.
