Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kövesi în calitate de procuror-șef al Parchetului European (EPPO) va expira la data de 31 octombrie 2026. După această perioadă, conducerea instituției va fi preluată de germanul Andrés Ritter, care ocupă în prezent funcția de adjunct al Laurei Codruța Kövesi. Ritter a fost desemnat de către Parlamentul European și Consiliul UE în martie 2026 pentru un mandat de șapte ani, asigurând astfel continuitatea la vârful acestei entități europene.
Prima evaluare oficială publicată de Comisia Europeană arată o creștere semnificativă a activității de la începerea investigațiilor în iunie 2021. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 până la 3.602 la sfârșitul anului 2025. O altă cifră relevantă este valoarea activelor înghețate, care a urcat de la 147,3 milioane de euro la nivelul de 1,13 miliarde de euro. Raportul consideră instituția foarte eficientă, oferind o valoare adăugată deosebită în gestionarea anchetelor transfrontaliere.
În ciuda performanței, raportul confirmă dificultățile semnalate constant de Laura Codruța Kövesi privind volumul de muncă. Resursele sunt insuficiente pentru a acoperi cerințele, iar aplicarea regulamentului EPPO este neuniformă în cele 22 de state membre participante. Există, de asemenea, ambiguități juridice și dificultăți în cooperarea sau schimbul de informații cu alte instituții. Aceste probleme de implementare inconsecventă și nivelurile inegale de sprijin național încetinesc procesul de soluționare a cazurilor individuale.
Un punct critic identificat în evaluare este dificultatea de a transforma ordini de înghețare a activelor în confiscări efective. Comisia Europeană solicită dovezi mai concrete privind rezultatele financiare, deoarece cifrele actuale privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul final de recuperare a banilor pentru bugetul UE. Această lacună în materie de probe subminează capacitatea biroului de a transforma anchetele în condamnări definitive, afectând eficiența generală a sistemului antifraudă.
Oficialii de la Bruxelles au lansat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a Uniunii Europene. Această demers vizează integrarea dintre EPPO, OLAF, Europol și Eurojust, precum și examinarea Directiva PIF. Scopul este de a elimina lacunele dintre Parchetul European și organismele de anchetă. Această revizuire este esențială în contextul negocierilor pentru bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, când ministerele de finanțe vor cere dovezi clare privind supravegherea fondurilor.
Evaluarea actuală servește drept punct de referință pentru viitoarele negocieri privind independența și prerogativele EPPO. Comisia a identificat trei priorități pentru următorul ciclu legislativ: consolidarea bazei probatorii pentru recuperările financiare, reducerea discrepanțelor de aplicare a regulamentului la nivel național și îmbunătățirea schimbului de informații cu Europol, Eurojust și OLAF. Aceste măsuri sunt necesare pentru a combate formele de fraudă tot mai complexe și digitale.
