Mario Draghi a declarat că raportul său privind competitivitatea Uniunii Europene, publicat acum doi ani, a devenit și mai relevant din cauza evoluțiilor recente. Fostul președinte al BCE și premier al Italiei a subliniat că, deși Europa este mai conștientă de problemele sale structurale, procesul decizional al instituțiilor europene este prea lent în raport cu viteza schimbărilor tehnologice globale. Această întârziere este vizibilă în special în domeniul inteligenței artificiale, unde continentul se află în urma marilor puteri.
În ceea ce privește tehnologia, Draghi a punctat că Europa a rămas semnificativ în urmă față de SUA și China în dezvoltarea modelelor de inteligență artificială de frontieră. Totuși, el susține că UE nu a pierdut complet competiția tehnologică, deoarece poate recupera în sectoare precum securitatea cibernetică, sănătatea sau utilizarea tehnologiei în industrie. Europa dispune de un sector manufacturier bine dezvoltat și automatizat, reprezentând aproximativ 20% din piața mondială a automatizării industriale, ceea ce ar putea facilita integrarea roboticii cu modelele AI open-source.
Draghi a observat o schimbare majoră în atitudinea liderilor de state și a companiilor, care au abandonat automulțumirea pentru o percepție a urgenței. Deși există dorința de acțiune, viteza procesului decizional european rămâne o barieră majoră în transformarea acestui sentiment în decizii concrete. În contrast, în sectorul privat se observă o integrare din jos în sus, prin fuziuni, achiziții și consolidări care au început să se întâmple independent de ritmul instituțiilor europene, oferind un mediu mult mai dinamic.
Un alt punct critic vizează dependența comercială a Europei, care este mult mai ridicată decât cea a altor economii majore. Conform datelor menționate de Draghi, comerțul reprezintă peste 50% din PIB-ul Europei, în timp ce în SUA acesta este de aproximativ 27%, iar în China se situează între 31% și 32%. Din acest motiv, el recomandă diversificarea rapidă a parteneriatelor cu regiuni precum India, Canada, Mercosur, Chile, Asia de Sud-Est sau Australia, pentru a reduce dependența de China în sectorul materiilor prime critice.
În comparație, Mario Draghi a explicat de ce Statele Unite nu au nevoie de un document similar, deoarece economia americană aplică deja multe dintre recomandările sale privind inovația și energia. SUA beneficiază de un avantaj strategic fiind exportator net de energie, în timp ce pentru Europa energia rămâne o componentă majoră a facturilor de import. Principala vulnerabilitate a economiei americane, conform lui Draghi, este reprezentată de creșterea deficitului și a datoriei publice, nu de lipsa inovației tehnologice.
Contextul economic global subliniază importanța stabilității macroeconomice, în condiții în care marile economii navighează prin provocări financiare diverse. În timp ce sectorul bancar american a raportat profituri de peste 36 de miliarde de dolari, investitorii mențin o poziție de precauție. Această dinamică globală, marcată de fluctuații în profitabilitatea instituțiilor financiare și de gestionarea datoriilor publice, accentuează necesitatea unor strategii de competitivitate robuste pentru a asigura reziliența economică pe termen lung.
