Republica Moldova se poziționează printre cele patru țări candidate care înregistrează cel mai important progres în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina, reprezintă grupul de vârf al acestui proces. Într-un interviu acordat France 24, oficialul european a apreciat în mod special ritmul reformelor implementate de Chișinău, oferindu-i o comparație deosebită.
Marta Kos a utilizat metafora „cel mai bun elev din clasa mea” pentru a descrie evoluția Republicii Moldova. Această afirmație vine în contextul faptului că Republica Moldova și-a început procesul de aderare mai târziu decât unele dintre statele candidate din Balcanii de Vest. Totuși, oficialul european a subliniat că Chișinăul a reușit să recupereze rapid decalajul existent față de alte țări din regiune, demonstrând o viteză de implementare a reformelor remarcabilă.
Anul 2026 este considerat unul dintre cei mai activi pentru procesul de extindere a Uniunii Europene, după o perioadă lungă de stagnare. Ultima țară care a aderat la blocul comunitar a fost Croația, în anul 2013. Marta Kos a menționat că, în primele nouă luni ale acestui an, au fost deschise și închise mai multe capitole de negociere decât în orice alt an din ultimii 25 de ani, marcând un nou ritm pentru integrarea europeană.
În ceea ce privește Muntenegru, acesta este considerat țara aflată în fruntea procesului, având potențialul de a încheia negocierile tehnice la sfârșitul anului pentru a deveni membru în 2028. În iulie 2026, Republica Moldova a deschis negocierile pe clusterul 6, dedicat relațiilor externe, care include capitolele privind politica externă, securitatea și apărarea. Această mișcare a fost însoțită de organizarea unor conferințe de aderare pentru Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania.
Comisarul european a subliniat că sprijinul financiar european pentru statele candidate este strict condiționat de realizarea reformelor asumate. Marta Kos a precizat că Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă și că fondurile pot fi realocate în cazul statelor cu rezultate slare. Prin exemplul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest, aceasta a arătat că nivelul de implementare a reformelor diferă între țări, iar ajutorul financiar este oferit doar dacă se respectă angajamentele.
Procesul de extindere al Uniunii Europene a cunoscut o perioadă de pauză lungă de la integrarea Croației în 2013. În ultimii ani, dinamica negocierilor a fost influențată de necesitatea unor reforme structurale profunde în domeniul justiției și al securității. În prezent, accentul se pune pe accelerarea deschiderii capitolelor de negociere pentru statele din estul Europei și din Balcanii de Vest, sub monitorizarea constantă a Comisiei Europene.
