Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, s-a întâlnit astăzi la Bruxelles cu vicepreședintele Comisiei Europene, Raffaele Fitto. Discuțiile au vizat găsirea unor soluții pentru recunoașterea rezultatelor înregistrate de România în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul principal al delegației române este asigurarea procesului de încasare a tuturor fondurilor europene la care țara are dreptul prin acest program.
În cadrul reuniunii de lucru, Alexandru-Mihai Ghigiu a solicitat Comisiei Europene o abordare flexibilă, dar strict raportată la Decizia de Punere în Aplicare a Planului. Ministrul a argumentat că rezultatele reale obținute în România trebuie să poată fi demonstrate prin documentele oficiale și mecanismele de certificare deja existente în țară. El a subliniat faptul că PNRR reprezintă un program cu acoperire națională și un impact social major pentru populație.
Prioritatea actuală a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene este colaborarea cu ministerele de linie și serviciile Comisiei Europene pentru a finaliza evaluările. Alexandru-Mihai Ghigiu a declarat că scopul este ca România să încaseze fiecare euro din PNRR la care are dreptul. Această demers vine într-un moment critic, deoarece autoritățile române au termenul de 6 noiembrie pentru a transmite documentele necesare pentru clarificarea țintelor asumate.
PNRR revizuit dispune de o alocare totală de 20,1 miliarde de euro, dintre care aproximativ 13,5 miliarde de euro reprezintă componenta de grant. Până în acest moment, România a încasat suma de aproximativ 13,2 miliarde de euro din totalul disponibil. În prezent, Comisia Europeană analizează cererea de plată nr. 5, în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro, precum și cererea de plată nr. 6, care este finală și valorează circa 4,35 miliarde de euro.
Pe lângă PNRR, discuțiile de la Bruxelles au abordat implementarea programelor prin Politica de Coeziune 2021-2027 și viitorul exercițiu financiar multianual 2028-2034. Alexandru-Mihai Ghigiu a menționat că fondurile de coeziune sunt esențiale pentru infrastructură, precum drumuri, spitale, școli și rețele de apă sau canalizare. Aceste resurse sunt vitale pentru reducerea decalajelor dintre regiuni și pentru creșterea competitivității economice a întregii țări.
Contextul actual evidențiază presiunea temporală sub care se află administrația română pentru a justifica utilizarea fondurilor. Până la data de 6 noiembrie, România trebuie să demonstreze îndeplinirea jaloanelor și a țintelor asumate în fața Comisiei Europene. Această etapă de justificare este crucială pentru a evita blocajele în desemnarea următoarelor plăți și pentru a asigura continuitatea fluxului de capital european.
