Uniunea Europeană pregătește implementarea unui mecanism special denumit Sponge Facility, bazat pe conceptul de orașe-burete. Această inițiativă vizează transformarea ploii dintr-un deșeu într-o resursă valoroasă, prin învățarea orașelor de a reține și refolosi apa. Scopul principal al acestui sistem este dublu: reducerea incidenței inundațiilor în perioadele de ploi torențiale și asigurarea unei rezerve de apă pentru perioadele de secetă.
Conceptul de oraș-burete a fost lansat la începutul anilor 2000 de către arhitectul peisagist Kongjian Yu, care a decedat în septembrie 2025 într-un accident aviatic în Brazilia. Principiul funcțional presupune utilizarea iazurilor, a zonelor umede și a șanțurilor cu vegetație pentru a reține apa înainte ca aceasta să ajungă în sistemul de canalizare. Astfel, apa poate fi utilizată ulterior pentru irigarea parcurilor sau pentru refacerea pânzei freatice, vegetația oferind și răcoare străzilor în timpul caniculei.
China a început aplicarea acestui model după inundațiile din 2012 de la Beijing, care au cauzat 79 de victime. După adoptarea regulilor naționale în 2014 și lansarea unui program-pilot în 16 orașe, țara își propune ca până în 2030 opt din zece zone urbane să funcționeze după acest model. Comisia Europeană a integrat cerința pentru astfel de orașe în Strategia pentru reziliența apei din 2025, urmând exemple precum Rotterdam, unde piața Benthemplein poate reține 1,7 milioane de litri de apă.
În România, Primăria Capitalei a anunțat că toate proiectele publice vor include elemente de tip oraș-burete, în urma ploii torențiale din 30 iunie 2026. În Sectorul 3 este deja funcțional un bazin subteran de 2.000 de metri cubi, în timp ce alte două sunt în curs de construcție pentru a iriga parcurile. Tot în București, în Parcul Tineretului, a început în aprilie amenajarea primei grădini de ploaie, în timp ce la Timișoara, compania Aquatim discute cu primăria implementarea conceptului.
Specialiștii avertizează însă că această metodă nu reprezintă o soluție miraculoasă, mai ales în centrele istorice unde clădirile protejate și infrastructura îngropată complică lucrările. Justin Abbott, specialist în apă la firma Arup, susține că trebuie renunțat la un secol de urbanism care trata ploaia ca pe un deșeu, recomandând intervenții precum acoperișurile verzi sau plantarea de copaci. Totuși, la furtuni extreme, solul se poate satura, așa cum s-a întâmplat la Valencia în 2024, făcând necesară menținerea canalizării clasice.
Gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice reprezintă o provocare majoră pentru administrațiile locale europene. Implementarea unor sisteme de retenție precum cele propuse de Comisia Europeană în Strategia pentru reziliența apei din 2025 este esențială pentru protejarea infrastructurii urbane. Aceste măsuri combină ingineria hidraulică cu peisagistica pentru a crea medii reziliente în fața fenomenelor meteorologice extreme.
