Liderii europeni au reluat joi la Bruxelles discuțiile privind bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Reuniunea de două zile are loc într-un climat tensionat, deoarece aproape jumătate din statele membre contestă propunerea Președinției irlandeze. Această variantă prevede o reducere de peste 140 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene, generând dezbateri aprinse privind dimensiunea totală a fondurilor și modul de repartizare a acestora.
România se află în poziția de a negocia resursele care vor finanța investițiile publice și dezvoltarea economică după anul 2027. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că bătălia pentru viitorul buget european reprezintă și o bătălie pentru banii României. El a avertizat că țara riscă să primească sume mai mici, fapt ce ar putea afecta construcția de drumuri, școli și spitale, precum și dezvoltarea satelor și sprijinirea întreprinderilor românești.
Propunerea Președinției irlandeze vizează și sectorul agricol, reducând nivelul mediu de sprijin pe hectar de la 130 de euro la 90 de euro. România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 state care se opun reducerilor pentru dezvoltarea regională și subvențiile agricole. Această grupare argumentează că accentul pus pe securitate și competitivitate ar putea diminua resursele necesare pentru reducerea decalajelor economice dintre regiunile europene.
În ceea ce privește alte domenii, propunerea de buget afectează semnificativ investițiile în tehnologie și educație. Finanțarea pentru digitalizare și inteligență artificială ar putea fi cu peste 7 miliarde de euro sub nivelul propus de Comisia Europeană. De asemenea, bugetul pentru programul Erasmus+ ar putea suferi o reducere de 1,66 miliarde de euro față de varianta Comisiei și de peste 8 miliarde de euro față de cererea Parlamentului European.
Disputele financiare includ și poziția liderilor europeni privind volumul total al resurselor. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut că bugetul trebuie redus mult mai mult decât varianta de aproape 2 trilioane de euro a Comisiei Europene. Merz a argumentat că nicio țară nu își poate permite contribuții la această scară, susținând că propunerea actuală depășește cu 50% nivelul de finanțare al cadrului financiar multianual aflat deja în vigoare.
Procesul de negociere urmează să finalizeze un acord politic până la sfârșitul anului 2026, pentru ca legislația să fie adoptată în 2027. Obiectivul este ca noile programe și finanțările să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2028. Dacă discuțiile se vor prelungi, pregătirea programelor viitoare ar putea fi comprimată, afectând capacitatea statelor de a implementa proiecte mari de infrastructură care necesită proceduri de execuție pe termen lung.
