Președintele Nicușor Dan a coordonat, împreună cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, o inițiativă diplomatică de amploare pentru protejarea bugetului Uniunii Europene. România face parte dintr-un grup de șaptesprezece guverne care au trimis o scrisoare adresată prim-ministrului irlandez Micheál Martin. Documentul vizează menținerea agriculturii și a politicii de coeziune ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european, în contextul propunerilor de reducere a acestor fonduri.
Statele semnatare, printre care se numără și Spania, Polonia, Bulgaria, Croația, Grecia și Ungaria, propun menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună. Grupul solicită, în același timp, alocarea de resurse suplimentare pentru domenii critice, precum securitatea, apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența. Această poziție vine ca răspuns la presiunea exercitată de o tabără condusă de Germania, care solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro.
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că negocierile din cadrul Uniunii Europene vor fi dure și complicate. Acesta a subliniat riscul existenței unei discontinuități a finanțării europene la data de 1 ianuarie 2028, dacă nu se ajunge la un acord privind noul Cadru Financiar Multianual până la finalul anului curent. Este esențial ca în anul 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și să se finalizeze pregătirile tehnice necesare pentru intrarea în vigoare a noii finanțări.
Inițiativa coordonată de Nicușor Dan și Giorgia Meloni va fi susținută printr-o reuniune informală a celor 17 țari, organizată în marja următorului Consiliu European de pe 15 și 16 octombrie. Scrisoarea trimisă de statele semnatare încearcă să exercite o presiune asupra președinției irlandeze rotative pentru a păstra neschimbate cheltuielile de aproape 900 de miliarde de euro. Grupul, numit și „Prietenii coeziunii”, susține că reducerile ar putea submina sprijinul public pentru proiectul european.
Un punct sensibil în discuții rămâne introducerea unor noi taxe la nivelul UE, numite „resurse proprii”, pentru finanțarea bugetului. Comisia Europeană a propus cinci taxe noi care ar putea genera 6b miliarde de euro anual, o măsură susținută de Franța, dar contestată de alte guverne. În scrisoare, cele 17 țări au precizat că aceste resurse proprii trebuie să fie autentice, echitabile, simple și neregresive, solicitând totodată amânarea rambursărilor datoriei din perioada pandemiei.
Cadrul Financiar Multianual (CFM) reprezintă instrumentul prin care Uniunea Europeană își planifică cheltuielile pe termen lung, acoperind de la subvenții pentru agricultură la programe de dezvoltare regională. Negocierile pentru acest cadru sunt considerate printre cele mai dificile de la Bruxelles, deoarece implică echilibrarea nevoilor de securitate și apărare cu necesitatea de a susține dezvoltarea economică a regiunilor mai puțin dezvoltate prin politicile de coeziune.
