Regulamentul UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cunoscut sub denumirea PPWR, va intra în vigoare începând cu data de 12 august 2026. Această nouă legislație europeană va modifica semnificativ modul în care producătorii din România trebuie să își gestioneze obligațiile de conformare atunci când livrează produse ambalate către clienți din alte state membre ale Uniunii Europene. Schimbarea vizează în special extinderea responsabilității de la nivel local la cel transfrontalier.
Conform unei analize realizate de Adrian Teampău și Anca Andrei-Cimbru, reprezentanți Deloitte România, responsabilitatea privind ambalajele se extinde către firma care a produs și a livrat produsul către o persoană juridică sau fizică din alt stat UE. Această reglementare este aplicabilă în cazul în care produsele sunt vândute drept consumabile. În prezent, mulți producători români consideră eronat că obligațiile lor se limitează la teritoriul României, doar pentru că procesul de ambalare are loc local.
Noua legislație pune accentul pe statul membru în care produsul ambalat este pus efectiv la dispoziția utilizatorului final. În cazul vânzărilor directe către clienți din alte țări, producătorul român poate deveni titularul obligațiilor în fiecare stat în care produsele sunt introduse pe piață. Acest aspect este critic pentru vânzările la distanță către consumatori, deoarece regulile PPWR urmăresc să prevină situațiile în care ambalajele ajung pe piață fără un operator responsabil identificat.
Obligațiile de conformare vor varia în funcție de fluxul comercial și de tipul de ambalaj utilizat. Un producător care livrează către un distribuitor local într-un stat membru va avea un regim diferit față de cel care vinde direct prin magazine online către consumatori. De asemenea, trebuie analizate separat ambalajele de vânzare, cele de grupare și ambalajele de transport, deoarece responsabilitatea pentru aceste categorii poate reveni unor operatori diferiți, în funcție de structura contractuală.
Pentru anumite fluxuri transfrontaliere, regulamentul impune desemnarea unui reprezentant autorizat în statul membru respectiv. Acest reprezentant va acționa în numele producătorului pentru a facilita înregistrarea, declararea și finanțarea gestionării deșeurilor de ambalaje. Lipsa unei evaluări riguroase poate duce la situații în care obligațiile există, dar nu sunt îndeplinite corespunzător. O altă provocare majoră este capacitatea companiilor de a identifica și raporta corect cantitățile de ambalaje, masa acestora și materialele utilizate.
Implementarea acestor norme europene face parte dintr-un cadru legislativ mai larg de reglementare a mediului și a economiei circulare în cadrul Uniunii Europene. Companiile vor trebui să realizeze o radiografie completă a fluxurilor de vânzare și să asigure o colaborare între departamentele de vânzări, logistică, fiscalitate, mediu și juridic. Această coordonare este esențială pentru a utiliza aceeași clasificare a ambalajelor și pentru a menține o metodă unitară de colectare a datelor.
