O nouă propunere de la Bruxelles privind revizuirea Directivei privind accizele pe tutun ar putea avea un impact sever asupra pieței din România. Decizia vizează stabilirea unui prag minim de acciză de 215 euro pentru 1.000 de țigări la nivelul Uniunii Europene, însă ajustările vor fi făcute în funcție de puterea de cumpărare a fiecărei țări. Pentru România, acest lucru ar putea implica o creștere masivă a prețurilor, într-un context în care piața ilegală este deja în expansiune.
Datele furnizate de KPMG arată că piața ilicită de țigări din România a crescut de la 5,9% în 2024 la 6,9% în 2025. Această evoluție cauzează pierderi bugetare estimate la 324 de milioane de euro, o cifră mai mare față de cei 268 de milioane de euro înregistrați anterior. Autoritățile vamale au descoperit chiar unități de producție clandestine, unde două operațiuni de descindere în 2025 au dus la confiscarea a 21,7 milioane de țigări în medie la fiecare eveniment.
Conform estimărilor Institutului Vienez pentru Studii Economice Internaționale (WIIW), România ar putea ajunge la un nivel de aproximativ 186 de euro pentru 1.000 de țigări până în 2028. Având în vedere că calendarul actualul plasează țara la circa 140 de euro pentru 1.000 de țigări în 2026, va fi necesară o majorare unică de aproximativ 32%. Această schimbare bruscă ar putea împinge consumatorii sensibili la preț către produsele contrafăcute, în loc să îi determine să renunțe la fumat.
O investigație a Financial Times a evidențiat că grupările de criminalitate organizată produc tot mai multe țigări contrafăcute chiar în interiorul Uniunii Europene. Această tendință apare deoarece majorarea prețurilor produselor legale pe piețe precum Franța sau Belgia face producția locală suficient de profitabilă. România riscă să fie una dintre cele mai mari părți afectate, deoarece trebuie să reducă rapid unul dintre cele mai mari decalaje de preț raportat la restul statelor membre.
Impactul noilor reglementări va cuprinde și produsele cu risc redus, precum țigările electronice sau produsele cu tutun încălzit. În România, acciza pentru lichidele destinate vapării a crescut cu aproape 105% din 2022, în timp ce cea pentru tutunul încălzit a crescut cu peste 101%. Această taxare agresivă a alternativelor este în contrast cu creșterea de doar 21% înregistrată pentru țigările clasice în aceeași perioadă, afectând tranziția consumatorilor către produse cu risc redus.
În România, rata de fumat în rândul adulților este de aproximativ 34%, conform datelor Eurobarometru. În contextul actual, produsele de tutun încălzit taxate mai puțin în Bulgaria și Ungaria ajung deja în țară prin contrabandă. Această dinamică evidențiază dificultatea de a controla piața atunci când diferențele de preț devin prea mari, o situație care ar putea fi agravată de noile cerințe fiscale impuse de Comisia Europeană.
În contextul discuțiilor despre viitorul politicii de securitate și economice ale Uniunii Europene, lideri precum Ursula von der Leyen au subliniat importanța adaptării arhitecturii europene. În timp ce Europa analizează noi direcții de dezvoltare, deciziile fiscale privind accizele rămân un subiect critic pentru stabilitatea piețelor interne și controlul contrabandelor la granițele de est ale Uniunii.
