Norvegia s-a angajat să direcționeze încă 90 de milioane de euro către Mecanismul pentru Ucraina, conform informațiilor furnizate de Comisia Europeană. Această sumă este destinată susținerii stabilității financiare a țării și implementării unor reforme esențiale, în special în domeniile energiei și ale combaterii corupției. Finanțarea reprezintă o continuare a cooperării strânse cu Uniunea Europeană pentru sprijinirea Ucrainei în contextul războiului și pentru pregătirea procesului de aderare la blocul european.
Anunțul a fost făcut la Oslo de către comisarul european pentru extindere, Marta Kos, împreună cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide. Noua contribuție de 90 de milioane de euro are obiective mult mai vaste decât sprijinul anterior, deoarece nu este limitată exclusiv la achiziția de gaze. Deși destinația generală este stabilită, comunicatul oficial nu a oferit detalii despre calendarul plăților sau despre modul exact în care banii vor fi împărțiți între sectoarele menționate.
Participarea Norvegiei la structurile de finanțare ale Mecanismului a început deja în 2025, când Oslo s-a alăturat Cadrului de investiții pentru Ucraina. Acesta reprezintă al doilea pilon al Mecanismului, în care Norvegia participă atât ca observator, cât și ca contributor. Înainte de acest nou anunț, Norvegia angajase deja suma de 172 de milioane de euro, destinate specific companiei Naftogaz, firma de stat din Ucraina, pentru a asigura securitatea energetică.
Plățile efectuate prin Planul pentru Ucraina sunt strict condiționate de progresul reformelor și de realizarea investițiilor convenite între părți. Mecanismul pentru Ucraina este conceput să ofere până la 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024–2027, combinând granturile cu împrumuturile. Pe lângă stabilitatea financiară, sprijinul impune respectarea standardelor democratice, a statului de drept și a drepturilor omului, elemente fundamentale pentru integrarea în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană o poziționează pe Norvegia ca fiind prima țară din afara Uniunii Europene care contribuie la acest mecanism, după participarea Danemarcei, Finlandei și Suediei. Cadrul de investiții utilizează diverse instrumente, precum garanții bugetare și granturi, pentru a atrage finanțări de la instituțiile financiare eligibile. Aceste programe trebuie să fie în deplină concordanță cu prioritățile naționale ale Ucrainei, asigurând astfel un impact real asupra infrastructurii și economiei.
În cadrul acestui mecanism de sprijin, intervențiile Cadrului de investiții au avut rolul de a asigura importurile și stocarea gazelor pentru perioada de iarnă 2025–2026. Aceste măsuri au fost esențiale pentru funcționarea instituțiilor publice, precum spitalele și școlile, în condițiile atacurilor rusești. Sprijinul financiar este astfel un instrument de reziliență, menit să protejeze gospodăriile și infrastructura critică în timpul conflictului.
