Procesul de extindere a Uniunii Europene se confruntă cu noi dificultăți diplomatice la Bruxelles, în contextul summitului liderilor europeni programat pentru 15 și 16 octombrie. Ungaria și Bulgaria au solicitat modificări substanțiale în proiectul concluziilor Consiliului European, vizând direct parcursul Republicii Moldova și al Ucrainei. Cele două state au cerut eliminarea din documentul oficial a mențiunii care prevedea deschiderea clusterelor de negociere pentru aceste țări candidate „cât mai curând posibil”.
Surse diplomatice de la Bruxelles au explicat că această decizie vizează evitarea unor presiuni politice suplimentare și respectarea unor formulări convenite anterior de liderii europeni. Versiunea inițială a proiectului saluta progresele realizate de Ucraina și Republica Moldova, liderii europeni așteptând deschiderea ulterioară a grupurilor de negociere pe baza meritelor demonstrate. Totuși, în varianta actualizată, expresia menționată de Ungaria și Bulgaria a fost scoasă din paragrafele dedicate celor două state candidate, textul rămânând în curs de negociere între cele 27 de state membre.
În ceea ce privește stadiul negocierilor, Republica Moldova și Ucraina au deschis oficial discuțiile la Luxemburg pe 13 octombrie, concentrându-se pe clusterele pentru piața internă și competitivitate. Urmează deschiderea grupurilor dedicate agendei verzi, precum și celor pentru resurse și agricultură. Consiliul European analizează în prezent, la Bruxelles, atât procesul de extindere, cât și reformele necesare pentru ca blocul comunitar să poată integra noii membri într-un mod eficient.
Pe o altă linie, parcursul Muntenegrului către aderarea la Uniunea Europeană este complicat de presiunile exercitate de Croația. Zagrebul cere rezolvarea unor dispute istorice legate de crimele de război și delimitarea frontierelor înainte ca negocierile de aderare să fie finalizate. Deși Muntenegru este cea mai avansată țară candidată, cu un termen preconizat pentru finalizarea procedurilor în anul 2028, aceste probleme vechi de zeci de ani blochează capitolele despre justiție, drepturi fundamentale și politică externă.
Disputele menționate de prim-ministrul croat Andrej Plenković includ evenimente din anii 1990, precum atacurile asupra orașului Dubrovnik și ocuparea unor teritorii croate. Croația solicită despăgubiri pentru cetățenii deținuți în lagărul de la Morinj, expunerea unei plăci comemorative și redenumirea unei piscine din Kotor. Deși Croația susține ambițiile de aderare ale Muntenegrului, ea insistă pe soluționarea rapidă a acestor probleme care stagnează de aproximativ doi ani, în ciuda faptului că Muntenegru a închis deja 21 de capitole.
Procesul de extindere a Uniunii Europene are loc într-un climat de negociere complex, în care statele membre trebuie să echilibreze dorința de integrare cu protejarea intereselor naționale și rezolvarea disputelor bilaterale. În acest context, deciziile privind noii membri sunt strâns legate de capacitatea instituțiilor europene de a gestiona reformele interne și de a menține unitatea în cadrul celor 27 de state membre, în timp ce se analizează impactul extinderii asupra structurii politice a blocului.
