Uniunea Europeană a adoptat marți un acord prin care îi exclude de pe lista sancțiunilor pe oligarhii Alișer Usmanov și Mihail Fridman. Decizia a fost finalizată printr-o procedură scrisă, după ce s-a ajuns la un compromis între statele membre pentru a evita blocajul procesului de reînnoire a restricțiilor. Această decizie vine în urma unor negocieri intense desfășurate la nivel înalt în Europa și în marginea Adunării Generale a ONU de la New York.
Procesul de decizie a fost marcat de presiuni diplomatice semnificative. Franța a cerut eliminarea magnatului ruso-uzbek Alișer Usmanov de pe lista sancțiunilor, invocând motive de securitate națională. Ulterior, Luxemburgul a solicitat un tratament similar pentru Mihail Fridman, în contextul unei acțiuni în valoare de 16 miliarde de dolari intentate de acesta împotriva țării. Pentru a obține acordul, reprezentanții UE au convenit să îi excludă pe cei doi miliardari în schimbul prelungirii măsurilor împotriva altor entități sancționate pentru trei ani, în loc de perioada standard de șase luni.
Letonia a reprezentat ultimul obstacol în acest proces de vot care necesită unanimitate. Riga s-a opus inițial menținerii acestui compromis, având în vedere legătura lui Fridman cu Petr Aven, un cetățean ruso-leton care a fost privat de distincția civilă cea mai înaltă a țării în 2022. În final, Letonia s-a abținut de la vot, permițând adoptarea acordului. Prim-ministrul Andris Kulbergs a declarat că Riga va încerca să impună propriile sancțiuni naționale, deși s-a abținut de la procedura colectivă a blocului european.
Situația a generat reacții dure din partea Ucrainei. Ministrul de externe Andrii Sîbiha a calificat decizia de a-i scoate de pe lista sancționaților pe Usmanov și Fridman drept una „rușinoasă și nejustificabilă”, menționând că Moscova va sărbători acest rezultat. În acest context, Franța a fost supusă unor presiuni din partea Azerbaidjanului, unde sunt reținuți cel puțin doi cetățeni francezi. Diplomații au sugerat că Baku ar putea folosi figura lui Usmanov pentru a exercita un șantaj asupra Parisului, afirmație care a fost respinsă de autoritățile azerbaidjane.
Sancțiunile impuse inițial în 2022 împotriva ambilor oligarhi includ interdicții privind tranzacțiile financiare și călătoriile în cadrul Uniunii Europene, precum și înghețarea activelor deținute de aceștia în blocul comunitar. Aceste restricții au fost implementate ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Excluderea acestora din lista actualizată marchează o schimbare în abordarea unită a Europei față de persoanele și entitățile sancționate în urma conflictului militar de pe teritoriul ucrainean.
Mecanismul de sancționare a Uniunii Europene funcționează pe baza principiului unanimității, ceea ce înseamnă că orice stat membru poate bloca adoptarea unor măsuri de restricție colectivă. Acest proces de decizie comunitară este adesea subiectul unor negocieri complexe, în care interesele de securitate națională sau presiunile externe pot influența direcția politicii externe a blocului. În cazul actual, compromisul a fost singura cale de a asigura continuitatea sancțiunilor asupra altor entități relevante.
