Oliver Blume, directorul general al Volkswagen, a solicitat Franței și Germaniei să își coordoneze politicile industriale pentru a proteja competitivitatea sectorului auto european. Această cerere este adresată în contextul creșterii rapide a cotei de piață deținute de producătorii din China pe continentul european. Confruntarea vine într-un moment în care Parisul și Berlinul nu au reușit să ajungă la un consens privind măsurile de sprijin necesare pentru producția locală.
Expansiunea mărcilor chineze, precum BYD, reprezintă o provocare majoră pentru constructorii europeni. Datele furnizate de ACEA indică o schimbare semnificativă a structurii pieței, mărcile chineze ocupând 25% din segmentul hibridelor plug-in în prima jumătate a anului 2026, față de doar 2% în 2024. În cazul segmentului hibrid convențional, cota producătorilor din China a crescut de la 2% la 14% în aceeași perioadă, profitând de faptul că aceste modele nu sunt vizate de taxele vamale aplicate vehiculelor electrice.
În încercarea de a limita această presiune, Bruxellesul și Beijingul au negociat un acord preliminar pentru restricționarea exporturilor chineze de automobile hibride. China ar fi acceptat limitarea livrărilor pe o perioadă de patru ani la maximum jumătate din volumele estimate anterior de autoritățile europene. Deși Oliver Blume a salutat aceste progrese, el a avertizat că simplele măsuri comerciale nu sunt suficiente pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piețele europene.
Disputele dintre Franța și Germania persistă și în ceea ce privește conceptul de „Made in Europe”, utilizat pentru acordarea stimulentei industriale. Franța susține că aceste avantaje trebuie rezervate exclusiv producției din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Germania preferă o definiție mai largă, care să includă țări precum Regatul Unit, Turcia, Japonia sau Coreea de Sud, unde constructorii europeni dețin fabrici și lanțuri de aprovizionare esențiale.
Un alt punct de tensiune vizează viitorul motoarelor cu combustie, având în vedere obiectivele climatice ale UE pentru anul 2035. Constructorii europeni solicită o politică climatică mai flexibilă și reducerea costurilor energiei pentru a putea concura. Un posibil compromis ar putea implica acceptarea de către Franța a unei relaxări a obiectivelor de emisii pentru 2030 și 2035, oferind un rol mai mare combustibililor alternativi și vehiculelor hibride plug-in.
Această criză de competitivitate apare într-un moment de restructurare profundă pentru Volkswagen, care gestionează un program de reducere a costurilor prin standardizarea componentelor. Planurile de reorganizare ale grupului ar putea duce la eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă. În paralel, compania încearcă să lanseze modele electrice mai accesibile pentru a contracara avansul competitorilor asiatici pe segmentul de prețuri accesibile.
Contextul european este marcat de o tranziție tehnologică complexă, unde reglementările privind emisiile de CO2 impun eliminarea modelelor convenționale până în 2035. Această presiune legislativă forțează industria să navigheze între obiectivele de sustenabilitate și necesitatea de a menține o bază industrială solidă în fața importurilor masive din Asia, într-un cadru economic global tot mai fragmentat.
