Vasilije Čarapić, președintele Comisiei pentru relații internaționale și emigranți din Parlamentul Muntenegrului, a propus utilizarea temporară a boților pentru a contracara campaniile de dezinformare. Această sugestie a fost făcută în cadrul EU Parliamentary Democracy Forum, la sesiunea dedicată integrității electorale. Parlamentarul a argumentat că rețelele care amplifică artificial informațiile false pe platformele sociale ar trebui combătute cu instrumente similare, până când vor exista mecanisme de reglementare mai eficiente.
În cadrul intervenției sale, Vasilije Čarapić a utilizat un scenariu ipotetic pentru a ilustra această abordare neconvențională. El a întrebat de ce adversarii unei campanii de manipulare care folosește 500 de boți nu ar putea răspunde cu un număr similar de conturi automatizate. Această propunere personală nu descrie o operațiune oficială în desfășurare și nu reprezintă o măsură adoptată de instituțiile din Muntenegru sau de Uniunea Europeană.
Pe lângă utilizarea boților, Vasilije Čarapić a pus un accent deosebit pe necesitatea urmăririi fluxurilor financiare din spatele campaniilor de manipulare. El susține că autoritățile trebuie să verifice structurile economice ale entităților care răspândesc informații false, analizând sursele de finanțare și relațiile dintre organizații. Parlamentarul consideră că urmărirea traseului banilor este esențială pentru a identifica actorii care permit distribuirea dezinformării pe rețelele sociale.
În calitate de membru al Parlamentului Muntenegrului, Vasilije Čarapić a menționat că procesul de aliniere a legislației țării la acquis-ul european demonstrează utilitatea mecanismelor de verificare a structurilor juridice. El a oferit un exemplu despre o informație falsă care susținea că cinci state membre ar fi blocat aderarea Muntenegrului la UE. Deși nu a identificat publicația respectivă, parlamentarul a susținut că o analiză financiară ar fi putut scoate la iveală conexiuni relevante.
Strategia propusă de Vasilije Čarapić se concentrează pe combaterea modului în care algoritmii și conturile automate sunt folosiți în campaniile politice. El a afirmat că, în prezent, nici statele și nici instituțiile nu au găsit o strategie completă pentru reglementarea acestor mecanisme de amplificare. Propunerea sa de a folosi metode similare cu cele ale manipulatorilor este văzută ca o soluție de moment, până la implementarea unor reglementări oficiale.
Cadrul european actual, prin Digital Services Act, pune accent pe responsabilitatea platformelor de a reduce riscurile sistemice și pe transparență. Documente precum European Democracy Shield vizează identificarea comportamentelor neautentice, dar nu propun crearea unor rețele publice de boți. Politica UE se concentrează mai degrabă pe cooperarea între fact-checkeri, schimbul de informații și dezvoltarea capacităților de detectare a ingerinței externe în spațiul informațional.
