Parlamentul European a adoptat marți un raport semnificativ, prin care subliniază necesitatea consolidării apărării instituțiilor democratice europene. Documentul a fost aprobat cu 420 de voturi pentru, 220 de voturi împotrivă și 26 de abțineri. Raportul este bazat pe constatările Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, o entitate înființată în decembrie 2024 pentru a analiza impactul activităților ostile, precum manipularea informațiilor și atacurile hibride.
O componentă centrală a propunerii este crearea unui Centru european pentru reziliența democratică, funcționând ca un centru independent de excelență. Această nouă entitate are scopul de a coordona măsurile de combatere a dezinformării și a operațiunilor de tip FIMI la nivelul Uniunii. Structura propusă nu trebuie să dubleze instrumentele actuale, ci să regrupeze măsurile existente într-un singur sistem cu un mandat și un buget clar definit, asigurând în același timp participarea obligatorie a tuturor statelor membre.
Raportul identifică Rusia ca fiind principala amenințare la adresa integrității democratice, prin atacuri hibride asupra infrastructurii critice, inclusiv sabotaj fizic și atacuri cibernetice. Pe lângă Rusia, actori precum Belarus, China, Iranul și Coreea de Nord sunt menționați în contextul atacurilor. Deputații europeni condamnă utilizarea unei „liste negre” de către Rusia, care vizează funcționari și jurnaliști, considerând acest proces un instrument de război hibrid ce necesită sancțiuni extinse.
În ceea ce privește securitatea digitală, parlamentarii cer aplicarea riguroasă a regulamentelor existente, precum Regulamentul privind serviciile digitale și cel privind IA. Se pune accent pe responsabilitatea platformelor de a combate utilizarea boților în campaniile electorale și protejarea discursului democratic. De asemenea, se recomandă reducerea dependenței de tehnologia controlată de actori străini, în special de companii americane și de producători chinezi de componente hardware, prin promovarea unei strategii de achiziție de produse europene.
Protecția proceselor electorale este o altă prioritate, cu propunerea de a clasifica infrastructura electorală drept infrastructură critică. Deputații solicită aplicarea principiului „cunoaște-ți finanțatorul” pentru donațiile bazate pe criptomonede și combaterea conținuturilor de tip deepfake. Totodată, se pune accent pe necesitatea unei educații media mai bune și pe sprijinirea jurnalismului de investigație, precum și pe crearea unei aplicații de alertă la nivelul întregii Uniuni Europene.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune crescută în regiune, unde Rusia folosește diverse metode de presiune asupra stabilității europene. Această abordare a Parlamentului European vine într-un moment în care securitatea digitală și suveranitatea tehnologică sunt teme centrale în discuțiile despre reziliența democrației. Strategiile de apărare împotriva dezinformării și a atacurilor hibride devin esențiale pentru menținerea stabilității politice și sociale în cadrul Uniunii Europene.
