Parlamentul European a votat joi amânarea cu trei ani a unor obligații specifice privind monitorizarea și raportarea emisiilor de metan din sectorul energetic. Această decizie a fost luată în urma aprobării unui amendament susținut de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei. Măsura este menită să protejeze producătorii de petrol și gaze din România și din întreaga Uniune Europeană, oferind un calendar mai flexibil pentru implementarea noilor reguli de mediu.
Amendamentul a fost adoptat cu 341 de voturi și prevede o amânare cu doi ani mai mare decât cea propusă inițial de Comisia Europeană. Pe lângă acest lucru, europarlamentarul a anunțat că, împreună cu colegii din Partidul Popular European (PPE), a obținut introducerea unei clauze de revizuire. Aceasta obligă Executivul european să prezinte, până la data de 1 iulie 2029, un raport detaliat despre pregătirea pentru aplicarea regulilor și efectele acestora asupra securității aprovizionării cu energie.
Modificările vizează în mod special importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune, care vor avea termen până pe 31 mai 2031 pentru a demonstra respectarea cerințelor de monitorizare. Această dată este valabilă și pentru raportarea măsurilor de adaptare a contractelor mai vechi. În ceea ce privește raportarea privind intensitatea emisiilor de metan, noul termen propus este 5 august 2031, în loc de data de 5 august 2029, aplicându-se atât producătorilor, cât și importatorilor din UE.
Operatorii europeni din sectorul petrolului și gazelor vor beneficia de un interval suplimentar de trei ani pentru transmiterea rapoartelor verificate. Pentru activele exploatate direct de operatori, termenul este stabilit pentru februarie 2030, în timp ce pentru cele care nu sunt operate direct, termenul este august 2031. Virgil Popescu a explicat că aplicarea cerințelor trebuie să țină cont de realitățile de pe teren, de costurile implicate și de capacitatea producătorilor de a investi fără a pierde competitivitatea.
Pentru industria energetică din România, situația este critică din cauza numărului mare de sonde vechi. În țară există peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate în prezent. Evaluarea și monitorizarea acestor active pot genera costuri semnificative pentru companii. Fără un calendar de aplicare realist, aceste cheltuieli riscă să afecteze capacitatea producătorilor români de a susține investițiile majore care sunt deja în curs de desfășurare.
Această decizie a Parlamentului European intervine într-un context în care Uniunea Europeană încearcă să echilibreze obiectivele de decarbonizare cu necesitatea de a asigura securitatea energetică a statelor membre. Amânarea nu reprezintă o renunțare la obiectivele de mediu, ci o ajustare a calendarului pentru a permite industriei să se adapteze. Scopul este menținerea unui echilibru între responsabilitatea față de mediu și protejarea capacității de producție din România și din restul Uniunii Europene.
