Parlamentul European a aprobat marți, 20 octombrie, un set de reguli menite să faciliteze recunoașterea transfrontalieră a măsurilor de protecție pentru adulții care necesită sprijin în administrarea bunurilor sau în decizii privind locuința și îngrijirea. Textul a fost adoptat cu 531 de voturi pentru, 93 împotrivă și 41 de abțineri, introducând un certificat european de sprijin și reprezentare. Această inițiativă urmărește consolidarea dreptului persoanei de a fi ascultată în procesele decizionale care îi afectează viața.
Noul regulament introduce un certificat european care va dovedi împuternicirile și limitele reprezentării unui adult, fără a crea un mandat nelimitat. Utilizarea acestui document va fi opțională, iar eliberarea sa va fi gratuită sau va implica o taxă care să nu depășească costurile administrative, pentru a nu descuraja solicitarea. Acest instrument digital sau fizic va ajuta la interacțiunea cu autoritățile, băncile și alte instituții care trebuie să verifice dreptul de reprezentare al unei persoane.
Recunoașterea măsurilor de protecție va fi, în principiu, automată între statele membre participante, fără a fi necesară o procedură separată. Totuși, recunoașterea poate fi refuzată în cazuri limitate, cum ar fi situația în care adultul nu a avut o posibilitate reală și efectivă de a fi ascultat. Această excepție poate fi aplicată doar în motive serioase, cum ar fi urgența sau imposibilitatea persoanei de a-și exprima opiniile în timpul procesului.
În ceea ce privește actele autentice, inclusiv anumite acte notariale, acestea vor avea aceleași efecte probatorii sau cele mai apropiate efecte în alt stat participant. Totuși, acest lucru nu reprezintă o validare necondiționată a tuturor efectelor juridice ale documentelor străine. În cazul plasării unui adult într-un centru de îngrijire dintr-un alt stat, se păstrează obligația de a consulta autoritățile locale, statul de destinație având posibilitatea de a formula o opoziție.
Pentru familiile românești care au rude sau bunuri în străinătate, noile reguli pot simplifica procesul de dovadă a reprezentării. România a semnat Convenția de la Haga privind protecția adulților la 29 august 2024, însă, conform tabelului oficial actualizat la 13 octombrie, nu există încă o ratificare depusă. Este important de menționat că regulamentul UE și aderarea la Convenția de la Haga sunt instrumente juridice distincte, iar Danemarca și Irlanda nu sunt obligate de acest regulament.
Aplicarea generală a acestor norme este prevăzută să înceapă în prima zi a lunii următoare împlinirii a 30 de luni de la intrarea în vigoare. Înainte de această dată, anumite dispoziții pregătitoare vor fi aplicate, iar ghidul de informații practice va fi disponibil cu 12 luni înainte de aplicarea generală. Adoptarea formală de către Consiliul UE și semnarea actului rămân etape necesare înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE.
