Parlamentul European a aprobat, pe 6 octombrie, două acorduri legislative cu Consiliul care vizează simplificarea supravegherii economice și bugetare în cadrul zonei euro. Această mișcare legislativă are scopul de a moderniza procedurile de monitorizare și de a actualiza regulamentele existente pentru a fi în conformitate cu reforma guvernanței economice implementată în anul 2024. Pachetul de măsuri vizează eliminarea raportărilor redundante și adaptarea procedurilor administrative la noul sistem fiscal european.
Prima parte a acordului se concentrează pe actualizarea a trei regulamente fundamentale, printre care Regulamentul 1173/2011, Regulamentul 473/2013 și Regulamentul 472/2013. Scopul principal este reducerea suprapunerilor informative și concentrarea controalelor asupra riscurilor reale, în loc de generarea automată de documente repetitive. Markus Ferber, eurodeputat german PPE și coraportor, a subliniat că această schimbare reduce sarcina birocratică acumulată, eliminând obligațiile de raportare care nu mai aducă o valoare semnificativă sistemului de guvernanță.
Carla Tavares, coraportoare S&D, a explicat că noile reguli introduc termene mai flexibile pentru anumite obligații bugetare și reduc sancțiunile financiare aplicate statelor. Totuși, ea a insistat că simplificarea nu reprezintă o dereglementare, deoarece Parlamentul a păstrat controlul democratic și dimensiunea socială. Acordul menține, de asemenea, prioritățile privind clima, digitalizarea și apărarea, asigurând în același timp transparența procesului de monitorizare realizat de Comisie asupra statelor membre.
Un alt aspect major vizează statele din zona euro care se confruntă cu dificultăți de stabilitate financiară sau care ies din programe de ajustare. Noua abordare urmărește o supraveghere mai proporțională cu riscul, evitând situațiile în care teama de o monitorizare excesivă ar putea descuraja un stat să solicite ajutor financiar preventiv. Obiectivul este ca intensitatea verificărilor să fie adaptată situației financiare concrete a țării și riscului de rambursare a asistenței primite.
În ceea ce privește statele din afara zonei euro, Parlamentul a aprobat utilizarea unei strategii diversificate de finanțare pentru mecanismul de asistență în caz de dificultăți ale balanței de plăți. Această metodă permite Comisiei să grupeze nevoile mai multor programe și să utilizeze o rezervă comună de lichiditate, oferind flexibilitate în momente de volatilitate financiară. Această schimbare de procedură este relevantă și pentru România, fiind parte din arhitectura de siguranță financiară a Uniunii Europene.
Aceste măsuri vin ca o completare necesară după reforma amplă a guvernanței economice din 2024, prin care UE a înlocuit vechea componentă preventivă a Pactului de stabilitate și creștere. Reforma a introdus un sistem bazat pe planuri fiscal-structurale naționale pe termen mediu și traiectorii ale cheltuielilor nete. Cele două acorduri actuale funcționează ca o operațiune de curățare a vechilor acte legislative, precum pachetele Six-Pack și Two-Pack, care nu mai corespundeau noului cadru de supraveghere.
