Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită anularea condamnărilor la moarte împotriva lui Taraneh Rahimi, în vârstă de 20 de ani, și a lui Leila Abolhasani, de 43 de ani. Cele două femei au fost condamnate în urma protestelor din Iran, iar cazurile lor au devenit punctul central al unei noi rezoluții de urgență. Documentul a fost adoptat cu 541 de voturi pentru, 11 împotrivă și 25 de abțineri, subliniind gravitatea situației drepturilor omului în țara est-asiatică.
Eurodeputații au cerut nu doar anularea verdicturilor împotriva lui Taraneh Rahimi și Leila Abolhasani, ci și încetarea utilizării pedepsei cu moartea împotriva protestatarilor. În cadrul dezbatărilor de la plen, au fost relată acuzații privind utilizarea torturii, exercitarea unor presiuni pentru obținerea de mărturii și refuzarea îngrijirilor medicale necesare. Parlamentul a subliniat că aceste sentințe sunt motivate politic și face parte dintr-o represiune mai amplă împotriva celor implicați în protestele din ianuarie 2026.
Rezoluția solicită extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor implicate în încălcări grave ale drepturilor omului și întărirea misiunii internaționale independente a ONU. Scopul este documentarea acestor încălcări și identificarea clară a celor responsabili pentru represiune. Parlamentul susține utilizarea mecanismelor internaționale de responsabilizare și a solicitat sesizarea Curții Penale Internaționale în legătură cu violența exercitată în Iran, oferind astfel un suport politic pentru investigarea dovezilor colectate.
Un aspect distinct al documentului vizează situația femeilor, eurodeputații cerând recunoașterea conceptului de „apartheid de gen” drept crimă împotriva umanității în dreptul internațional. Parlamentul a atras atenția asupra represeliilor împotriva jurnaliștilor, activiștilor și minorităților religioase sau etnice. Deși rezoluția este o poziție politică, ea pune presiune pe Consiliu și Comisie pentru adoptarea unor măsuri restrictive suplimentare, precum înghețarea activelor sau interdicțiile de călătorie pentru oficialii implicați.
În ceea ce privește regimul de sancțiuni actual, Uniunea Europeană dispune deja de un cadru specific pentru încălcările drepturilor omului în Iran. În iulie, Consiliul a adăugat șase persoane pe lista sancțiunilor, inclusiv judecători implicați în procese împotriva disidenților. În prezent, măsurile vizează 269 de persoane și 53 de entități, incluzând restricții privind furnizarea de echipamente care pot fi folosite pentru represiune internă. Acest regim de sancțiuni a fost prelungit până la data de 13 aprilie 2027.
Contextul juridic al sancțiunilor europene arată că deciziile privind înghețarea activelor sau interdicțiile de călătorie nu sunt automate prin rezoluțiile Parlamentului. Acestea trebuie adoptate separat de către Consiliu prin acte proprii. În cursul anului, Consiliul a aplicat deja măsuri restrictive împotriva unor oficiali și structuri, inclusiv în lunile ianuarie și martie, ca răspuns la represiunea violentă observată în cadrul protestelor din țară.
