Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca viitoarele alianțe școlare europene să fie construite în mod inclusiv. Obiectivul principal este ca școlile din zonele dezavantajate, regiunile cu capacitate administrativă redusă și elevii cu puține oportunități să poată participa activ la aceste rețele. Această măsură vizează evitarea excluderii acestor grupuri din procesele de cooperare transfrontalieră, care sunt menite să aducă beneficii majore prin integrarea europeană.
Rezoluția a fost adoptată pe 8 octombrie cu 443 de voturi pentru, 98 împotrivă și 47 de abțineri. Parlamentul cere ca viitorul program să îmbunătățească competențele de bază, dar să pună un accent deosebit pe educația civică, democrație, alfabetizarea media, gândirea critică și cunoașterea valorilor Uniunii Europene. Eurodeputații subliniază că designul programului va determina cine beneficiază efectiv, solicitând măsuri specifice de informare și sprijin pentru comunitățile vulnerabile.
Alianțele propuse nu vor fi simple deplasări individuale de elevi sau profesori, ci rețele stabile între școli și autorități educaționale din state diferite. Aceste structuri vor permite profesorilor să dezvolte împreună metode și materiale didactice, testând soluții care pot fi ulterior adoptate de alte instituții. Scopul este pregătirea elevilor pentru schimbările tehnologice și pentru cerințele viitoare de pe piața muncii, oferind în același timp oportunități de mobilitate pentru personalul didactic.
Comisia Europeană urmează să prezinte un program-pilot pentru aceste alianțe în luna noiembrie, urmând ca instrumentul mai amplu să fie integrat în programul Erasmus+ pentru anul 2028. Parlamentul solicită includerea unor trasee educaționale diverse, de la învățământul general la formarea profesională, precum și a școlilor cu profiluri de sport sau arte. Se dorește evitarea unei situații în care doar instituțiile cu experiență Erasmus+ sau cu personal dedicat proiectelor europene ar putea accesa aceste resurse.
Nela Riehl, eurodeputată din Germania, a argumentat că experiența cooperării europene ar trebui să înceapă înainte de perioada universitară prin rețele transfrontaliere. În prezent, activitatea a început deja pentru European Partnerships for School Development, cu un buget de aproximativ 20 milioane EUR. Aceste proiecte, finanțate prin Erasmus+, au început funcționarea la 1 octombrie și implică aproximativ 400 de școli și autorități școlare din aproape toate statele membre.
Aceste parteneriate actuale sunt esențiale deoarece experiența acumulată va servi la construirea viitorului instrument European School Alliances. Comisia va monitoriza modelele de cooperare și problemele administrative apărute în proiectele din 2026 pentru a ajusta implementarea largă din 2028. Scopul final este ca instrumentul european să completeze politicile naționale de educație, oferind infrastructura necesară cooperării, fără a impune un curriculum școlar unic la nivelul întregii Uniuni Europene.
