Parlamentul European a adoptat joi, 8 octombrie, o rezoluție prin care solicită ca orice viitor acord de parteneriat între Uniunea Europeană și Azerbaidjan să fie condiționat de progrese reale privind drepturile omului. Decizia a fost luată cu 492 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 60 de abțineri. Prin acest document, instituția europeană pune presiune pe Baku pentru eliberarea deținuților politici și pentru respectarea libertăților fundamentale în cadrul relațiilor bilaterale.
Documentul condamnă în mod specific detenția liderului opoziției Ali Karimli, președintele Azerbaijan Popular Front Party, și cere eliberarea sa imediată și necondiționată. Parlamentul European subliniază că situația sa face parte dintr-un context mai larg de restricționare a opoziției politice, a organizațiilor neguvernamentale și a presei independente. Eurodeputații solicită, de asemenea, pregătirea unor măsuri țintite la nivel european prin intermediul regimului global de sancțiuni pentru drepturile omului.
O atenție deosebită este acordată cazului lui Anar Mammadli, laureat al Premiului Václav Havel, condamnat în septembrie la 13 ani de închisoare. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a calificat acest verdict drept arbitrar, remarcând lipsa garanțiilor de echitate în proces. În aceeași cauză, jurnalistul Anar Abdullayev a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare. Parlamentul solicită eliberarea acestor persoane și o revizuire independentă a condamnărilor lor, considerând acuzațiile ca fiind motivate politic.
Rezoluția menționează și situația economistului Gubad Ibadoghlu, care a ajuns recent în Europa pentru tratament medical de urgență. Deși Parlamentul salută acest gest, eurodeputații insistă că acest fapt nu trebuie să înlocuiască abandonarea procedurilor penale împotriva sa. În plus, se solicită Comisiei să intensifice sprijinul pentru societatea civilă și pentru publicațiile independente din Azerbaidjan sau cele care operează în exil, pentru a contracara utilizarea legislației penale în scopuri politice.
În ciuda tonului ferm, rezoluția este o poziție politică nelegislativă și nu introduce automat sancțiuni sau suspendarea cooperării energetice. Parlamentul nu anulează actualul cadru de cooperare și nici nu oprește importurile de energie din Azerbaidjan. Această abordare apare în contextul discuțiilor privind reînnoirea Priorităților Parteneriatului UE–Azerbaidjan pentru perioada 2026–2030, menținând în același timp un echilibru între necesitatea securității energetice și protejarea valorilor democratice.
Relația dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan este guvernată în prezent de un Acord de parteneriat și cooperare intrat în vigoare în 1999. Negocierile pentru un nou acord bilateral sunt în desfășurare, fiind menționate și în cadrul Dialogului de securitate UE–Azerbaidjan din mai 2026. În acest moment, Uniunea Europeană gestionează o tensiune constantă între rolul strategic al Azerbaidjanului ca partener energetic și necesitatea de a impune standarde de drepturi omului.
