Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care refuză să recunoască noua componență a Dumei ruse, solicitând în același timp statelor membre ale Uniunii Europene să evite contactele oficiale cu reprezentanții acestei instituții. Documentul pune sub semnul întrebării legitimitatea politică a camerei ruse în urma scrutinului desfășurat între 18 și 20 septembrie. Această alegere parlamentară federală a fost prima organizată de Moscova de la începutul invaziei pe scară largă asupra Ucrainei.
Scrutinul a fost marcat de rezultate oficiale care indică o dominanță majoră a partidului Rusia Unită, acesta obținând 349 de mandate din totalul de 450. Uniunea Europeană a contestat însă sever condițiile politice ale acestui proces electoral, invocând absența unei competiții echitabile și restricționarea libertăților fundamentale. Criticile UE s-au concentrat pe limitarea opoziției și a presei independente, precum și pe decizia autorităților ruse de a nu invita observatori din cadrul OSCE pentru monitorizarea procesului.
Eurodeputații au cerut statelor membre să nu mai trateze noua cameră drept un reprezentant legitim al Federației Ruse și să reducă la minimum contactele instituționale. Rezoluția solicită, de asemenea, împiedicarea normalizării participării reprezentanților ruși în structurile de cooperare parlamentară internațională și evitarea implicării Rusiei în evenimente sportive sau culturale la nivel global. Deși rezoluția este fermă, aceasta nu impune sancțiuni directe și nu obligă juridic fiecare stat membru să întrerupă imediat orice comunicare cu parlamentarii ruși.
O componentă semnificativă a documentului vizează Republica Moldova, Parlamentul European condamnând organizarea votului în regiunea transnistreană. Autoritățile de la Chișinău au calificat acțiunea Rusiei drept o încălcare a suveranității și a integrității teritoriale, subliniind că scrutinul a avut loc fără consimțământul lor. Conform delegației Moldovei la OSCE, Rusia a deschis 16 secții de votare în regiunea transnistreană, în ciuda opoziției exprimate anterior de guvernul moldovean, proces care nu produce efecte asupra statutului juridic internațional al zonei.
În cadrul declarației din 21 septembrie, Înaltul Reprezentant a reiterat faptul că Uniunea Europeană nu va recunoaște organizarea sau rezultatele voturilor desfășurate în Crimeea și Sevastopol. De asemenea, UE a respins validitatea scrutinului din părțile ocupate ale regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson. Criticile au vizat și excluderea candidaților Yabloko de pe lista federală, precum și lipsa unei misiuni internaționale de observare independente, elemente care au afectat considerabil transparența procesului electoral rus.
Aceste tensiuni diplomatice și politice apar într-un context geopolitic marcat de o fragmentare a cooperării internaționale. Recent, UE, Canada și Lituania s-au retras de la o conferință la care SUA erau prezente ca actor în manipulare, sub presiunea administrației Trump. Această evoluție subliniază dificultatea de a menține un front unit în fața acțiunilor de influență și a deciziilor politice care afectează stabilitatea regională și relațiile dintre marile puteri globale.
