Parlamentul European a adoptat un raport privind Scutul european pentru democrație, prin care se propune crearea unui centru european de combatere a ingerințelor străine. Această structură ar trebui să aibă participarea obligatorie a tuturor statelor membre, un mandat clar, un buget propriu și un control parlamentar strict. Propunerea a fost votată cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri, vizând consolidarea protecției alegerilor în mediul digital.
Obiectivul central este coordonarea acțiunilor naționale și integrarea instrumentelor UE pentru a contracara manipularea informațiilor. Parlamentul european consideră că răspunsul actual la amenințările externe este fragmentat, iar statele nu pot combate eficient singure aceste operațiuni. Noul model propus depășește formula de cooperare voluntară a Comisiei, oferind centrului o independență mai mare prin resurse și un mandat de gestionare a crizelor.
Raportul identifică Rusia ca fiind principala amenințare pentru integritatea democratică a Europei, menționând activități ostile și din partea Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Acestea includ nu doar campanii de dezinformare, ci și atacuri cibernetice, spionaj sau sabotaj fizic. Eurodeputații solicită extinderea sancțiunilor pentru actorii care facilitează dezinformarea și eludarea reglementărilor existente în cadrul acestor procese.
În ceea ce privește mediul digital, accentul cade pe aplicarea riguroasă a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) și a Regulamentului privind inteligența artificială. Parlamentul cere combaterea boților și a conținutului deepfake răuvoitor, precum și identificarea donatorilor politici care utilizează criptomonede. „Boții ruși nu reprezintă libertate de exprimare”, a declarat raportorul Tomas Tobé, subliniind că drepturile de exprimare protejează oamenii, nu mașinile.
Protecția alegerilor vizează și securitatea infrastructurii, propunerea de a clasifica infrastructura electorală drept infrastructură critică. De asemenea, se pune accent pe monitorizarea reclamelor frauduloase și pe protejarea jurnalismului de investigație prin finanțare pe termen lung. Grupul ECR a avertizat însă că un organism permanent ar putea extinde nejustificat atribuțiile UE asupra proceselor electorale naționale, fără un temei clar în tratate.
Contextul actual evidențiază vulnerabilitatea societăților europene în fața fragmentării și a tensiunilor sociale. În contextul unor evenimente recente, precum protestele din Piața Victoriei din septembrie 2026, discuțiile despre stabilitatea democratică și reziliența instituțiilor devin critice. Într-un astfel de climat, capacitatea de a identifica sursele de instabilitate, fie că sunt de natură digitală sau fizică, este esențială pentru menținerea ordinii publice și a coeziunii sociale.
