Parlamentul European a luat o decizie fermă împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din Rusia, desfășurate în perioada 18–20 septembrie 2026. Instituția europeană nu recunoaște validitatea acestui scrutin și a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să adopte aceeași poziție de necuvințare. Eurodeputații au declarat că noua Dumă de Stat nu poate fi tratată ca un organism legislativ legitim, cerând în același timp oprirea tuturor contactelor oficiale cu reprezentanții acesteia.
Rezoluția a fost adoptată joi, 8 octombrie, printr-un vot masiv de 482 de susținători, în raport cu 41 de voturi împotrivă și 39 de abțineri. Conform documentului, procesul electoral s-a desfășurat într-un climat marcat de teamă, fiind influențat direct de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Parlamentul European a descris votul drept unul „fals”, acuzând regimul condus de Vladimir Putin că a eliminat sistematic ultimele elemente de democrație din cadrul țării ruse.
În documentul adoptat, eurodeputații subliniază că alegătorii nu au avut posibilitatea de a alege candidați alternativi autentici, nici acces la o presă liberă sau la observatori electorali care să fie considerați credibili. Mai mult, opozanții Kremlinului au fost victimele unor represalii severe, fiind închiși, uciși sau forțați să părăsească țara în exil. Parlamentul condamnă, de asemenea, organizarea unor alegeri în regiunile ocupate Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie, precum și în Transnistria sau în Abhazia și Țhinvali/Osetia de Sud.
Instituția europeană solicită guvernelor să nu recunoască efectele juridice sau politice ale scrutinului organizat în teritoriile ucrainene ocupate și să blocheze participarea membrilor noii Dume la reuniunile interparlamentare internaționale. Este solicitată, de asemenea, extinderea sancțiunilor europene împotriva celor implicați în represiunea politică și în conflictul din Ucraina. Printre persoanele vizate de sancțiuni se numără judecători, procurori, membri ai Comisiei Electorale Centrale a Rusiei și oficiali responsabili de organizarea scrutinelor în zonele ocupate.
Pentru reluarea relațiilor dintre Bruxelles și Moscova, Parlamentul European a stabilit condiții stricte, printre care retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina și eliberarea prizonierilor de război. Alte cerințe includ întoarcerea copiilor ucraineni deportați forțat, plata despăgubirilor pentru pagubele provocate și tragerea la răspundere a celor vinovați de crime. În același timp, eurodeputații s-au opus normalizării participării Rusiei la evenimentele culturale și sportive internaționale, reafirmând sprijinul pentru forțele democratice ruse.
Aceste măsuri de sancționare și izolare politică vin într-un context de tensiuni geopolitice ridicate, în care Uniunea Europeană încearcă să mențină presiunea asupra regimului de la Moscova. Decizia Parlamentului European reflectă o poziție de duritate față de procesele electorale care nu respectă standardele democratice internaționale, consolidând linia de politică externă a blocului european în ceea ce privește securitatea și integritatea teritoriilor ocupate.
