Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care solicită un sprijin bugetar consolidat pentru regiunile situate la frontiera estică a Uniunii Europene. Propunerea vizează rezervarea a până la 10% din fondurile europene relevante în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034. Această măsură are scopul de a contracara presiunile economice, demografice și de securitate cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, conform unui comunicat de presă publicat de legislativul comunitar.
Documentul a fost aprobat în plenul Parlamentului European printr-un vot de 414 pentru, 79 împotrivă și 90 de abțineri. Deputații europeni subliniază că alocările pentru politica de coeziune în aceste zone reprezintă o investiție strategică pentru securitatea și prosperitatea întregului bloc european. Este solicitată o alocare financiară suplimentară și un mecanism separat de cofinanțare pentru proiectele din teritoriile care suportă costuri geopolitice disproporționate, menționează rezoluția adoptată de europarlamentari.
Măsurile propuse vizează cele nouă state membre care se învecinează direct cu Rusia, Belarus și Ucraina, printre acestea fiind România, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria. Aceste regiuni se confruntă cu declin demografic, încetinire economică, deficit de forță de muncă și perturbări comerciale. Pentru a atenua dezechilibrele, europarlamentarii cer un statut prioritar de primă linie, cu rate de cofinanțare din fonduri europene de până la 95% sau chiar 100% pentru infrastructura critică.
În cadrul programului de cooperare transfrontalieră Interreg, forul legislativ solicită un pachet dedicat de cel puțin 150 de milioane de euro. Această sumă este menită să compenseze pierderile generate de suspendarea relațiilor cu Federația Rusă și Republica Belarus. Totodată, Parlamentul European semnalează escaladarea amenințărilor hibride, precum sabotajele, atacurile cibernetice, bruiajul semnalului GPS, incursiunile dronelor și prezența minelor marine plutitoare din Marea Neagră.
Legislativul de la Strasbourg cere Comisiei Europene extinderea eligibilității fondurilor de coeziune către domenii precum infrastructura cu dublă utilizare, rețelele digitale, sectorul sanitar și energia. Această poziție intervine în etapa de definitivare a arhitecturii pachetului legislativ post-2027, care include Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune. Rezoluția va servi drept bază în negocierile interinstituționale ce vor urma cu statele membre pentru perioada 2028-2034.
Aceste solicitări ale Parlamentului European apar într-un context de securitate regională tensionat, marcat de operațiuni navale ale Uniunii Europene în zona Mării Negre. Instabilitatea din regiune pune presiune pe infrastructurile strategice și pe stabilitatea economică a flancului estic, necesitând o coordonare mai strânsă între politicile de dezvoltare regională și cele de apărare și securitate ale blocului european.
