Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene implementarea unei strategii menite să crească numărul de lucrători în sectorul sănătății cu cel puțin un milion de persoane. Această țintă vizează perioada bugetară 2028–2034 și pune accent pe necesitatea de a asigura formare, recrutare și condiții de muncă mai bune. Propunerea a fost susținută de 514 eurodeputați, în timp ce 61 au votat împotrivă, iar 33 s-au abținut de la vot.
Obiectivul principal este de a atrage tinerii către profesiile medicale prin oferirea de burse și asigurarea unor salarii echitabile. Parlamentul European propune, de asemenea, măsuri pentru stabilitatea locurilor de muncă și sprijin pentru sănătatea mintală a personalului. Se pune un accent deosebit pe reducerea poverii administrative și psihologice, precum și pe susținerea specialităților rare și a rolurilor de practică avansată pentru asistenții medicali.
Un aspect central al cererii este stabilirea unui cadru obligatoriu care să recunoască lipsa de personal ca un risc profesional real. Eurodeputații solicită controlul volumului de muncă și monitorizarea raporturilor dintre numărul de medici sau asistenți și cel al pacienților. Loucas Fourlas, raportorul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, a avertizat că spitalele și serviciile de îngrijire sunt presate de epuizare și de cererea tot mai mare de servicii.
În cadrul dezbaterilor, Georgiana Theodorescu a subliniat impactul direct asupra pacienților, menționând riscurile legate de amânarea tratamentelor și contactul cu personalul suprasolicitat. Parlamentul susține că digitalizarea, inclusiv telemedicina și utilizarea inteligenței artificiale, trebuie să ajute comunitățile rurale, dar îngrijirea față în față trebuie să rămână centrală. Ruggero Razza, raportorul Comisiei pentru sănătate publică, a susținut că investiția în educație va face profesiile medicale mai atractive.
Strategia vizează și creșterea finanțării publice și utilizarea eficientă a resurselor europene pentru a susține formarea și păstrarea personalului în sistem. Deși votul exprimă prioritățile politice, acesta nu constituie o alocare directă de bani sau angajarea imediată a lucrătorilor. Parlamentul solicită ca evaluarea condițiilor de muncă să includă și efectivitatea disponibilă pentru a asigura siguranța atât a angajaților, cât și a pacienților.
Problema deficitului de personal în Europa este documentată prin date oficiale, precum raportul Health at a Glance Europe 2024, realizat de OCDE și Comisia Europeană. Acest raport estima că, în anul 2022, Uniunea Europeană întâmpina un deficit de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe. Această cifră oferă contextul necesar pentru a înțelege de ce Parlamentul European consideră necesară o strategie de creștere a forței de muncă pentru perioada următoare.
