Parlamentul European a adoptat, la data de 8 octombrie 2026, o rezoluție prin care solicită implementarea unei strategii comune pentru identificarea și combaterea fenomenului de „entryism islamist”. Documentul, votat cu 381 de voturi pentru, 167 împotrivă și 15 abțineri, pune accent pe monitorizarea finanțărilor, a relațiilor instituționale și a posibilelor conexiuni cu rețeaua Frăției Musulmane. Parlamentul propune crearea unei metodologii europene pentru a detecta structurile asociate acestui tip de activitate.
Instituțiile și autoritățile europene sunt îndemnate să monitorizeze mai riguros beneficiarii fondurilor UE și să analizeze relațiile cu organizații suspectate de legături cu rețele islamiste organizate. Parlamentul solicită Consiliului să evalueze dacă anumite persoane sau entități legate de Frăția Musulmană îndeplinesc criteriile juridice necesare pentru a fi incluse pe lista teroristă a Uniunii Europene. Această evaluare trebuie să vizeze nu doar structurile formale, ci și organizații de fațadă sau canale financiare.
Un punct central al rezoluției vizează trasabilitatea completă a banilor europeni și verificarea atentă a finanțărilor externe. Parlamentul cere Comisiei să prezinte o imagine de ansamblu asupra fondurilor acordate unor entități suspectate de legături cu Frăția Musulmană sau cu islamul politic. De asemenea, este solicitată o examinare a relațiilor financiare care implică actori din Qatar sau Türkiye, precum și o cooperare mai strânsă cu Europol și Eurojust pentru securitate.
Documentul menționează explicit Forum of European Muslim Youth and Student Organisations, FEMYSO, în contextul necesității de verificări înainte de stabilirea unor parteneriate. Totodată, Parlamentul susține măsurile naționale care interzic acoperirea integrală a feței, precum niqab-ul sau burqa, invocând securitatea publică. Rezoluția subliniază însă că protejarea cetățenilor musulmani împotriva discriminării este o obligație democratică și cere evitarea confuziei între credința musulmană și rețelele extremiste.
În ceea ce privește procedura de sancționare, rezoluția nu produce automat înghețarea activelor sau alte sancțiuni directe. Lista teroristă este administrată de Consiliu printr-o procedură juridică separată, care necesită decizii de la autorități competente din state membre sau țări terțe. În acest cadru, o nouă entitate poate fi adăugată pe listă doar dacă există deja o investigație, o urmărire penală sau o condamnare pentru acte teroriste.
Procesul de adoptare a acestei rezoluții marchează trecerea la o etapă politică nouă, însă aplicarea măsurilor depinde de acțiunile viitoare ale Comisiei și Consiliului. Deși Parlamentul a stabilit o poziție clară, deciziile privind vizele, dreptul de ședere sau includerea pe listele de teroriști rămân sub controlul strict al procedurilor juridice europene și al deciziilor statelor membre.
