Parlamentul European a adoptat, marți, un raport prin care solicită implementarea unor măsuri specifice la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea fenomenului de burnout. Documentul vizează protejarea sănătății mintale a angajaților în cadrul mediului de lucru, propunând reglementări stricte pentru a reduce impactul negativ al activității profesionale asupra bunăstării lucrătorilor din toate statele membre.
Raportul a fost elaborat de eurodeputata socialistă belgiană Estelle Ceulemans și a fost aprobat printr-un vot de 413 de susținători, în raport cu 210 voturi contra și 29 de abțineri. Estelle Ceulemans a declarat că această situație reprezintă o ocazie unică pentru Comisia Europeană de a consolida prevenirea și protecția lucrătorilor care sunt victime ale acestui flagel. Parlamentul solicită acum Comisiei să prezinte o propunere legislativă, precedată obligatoriu de un studiu de impact care să analizeze legislația existentă.
Eurodeputații cer impunerea unor obligații clare pentru angajatori, care să includă protejarea sănătății mintale și fizice a salariaților, asigurând condiții de muncă sigure și demne. Raportul recomandă ca angajatorii să prevină riscurile psihologice și să aplice politici care să interzică violența, hărțuirea, bullying-ul sau comportamentele discriminatorii. De asemenea, s-a solicitat recunoașterea explicită a faptului că riscurile psihologice legate de muncă contribuie direct la creșterea numărului de cazuri de boli profesionale.
O componentă centrală a raportului vizează realizarea periodică a unor evaluări ale riscurilor psihologice, care ar trebui să vizeze factori precum volumul excesiv de muncă sau intensitatea activității. Aceste evaluări trebuie efectuate în cooperare cu lucrătorii și reprezentanții acestora, luând în calcul și schimbările organizatorice, precum restructurările sau introducerea telemuncii. În cazul sistemelor de management algoritmic, eurodeputații subliniază necesitatea supravegherii umane și a garantării faptului că monitorizarea sau automatizarea nu duc la un volum de muncă insuportabil.
Pentru angajații care lipsesc de la serviciu din cauza riscurilor psihologice, raportul prevede dreptul la o revenire durabilă și sprijinită la locul de muncă. Angajatorii ar trebui să stabilească planuri individuale de revenire, care să permită ajustări ale programului, ale organizării muncii sau ale volumului de sarcini. Comisia Europeană dispune de un termen de trei luni pentru a răspunde solicitării Parlamentului European, oferind detalii despre măsurile intenționate sau justificând eventualul refuz de a propune o inițiativă legislativă.
În cadrul Uniunii Europene, protecția drepturilor lucrătorilor și gestionarea riscurilor profesionale reprezintă piloni esențiali ai standardelor de muncă. Deciziile luate la nivel de Parlament European au un impact direct asupra legislației naționale a statelor membre, influențând modul în care companiile și instituțiile trebuie să își gestioneze resursele umane și să asigure un mediu de lucru conform normelor de siguranță și sănătate în muncă.
